Proxima de Cornelia Georgescu

De data aceasta porniră toţi spre ieşire, la îndemnul domnului To Kuny, fără a mai sta pe gânduri. Cu lanternele aprinse, se îndreptau spre ieşirea din peşteră, acum, că-şi regăsiseră colegii, fiind mai voioşi. Încordarea le dispăruse de pe chipuri şi îşi permiseră chiar să admire aspectul plăcut al peşterii, comentând pe seama acesteia. Lumină aveau destulă, mai mult chiar decât suficientă. Acum nici măcar nu mai înaintau într-un grup compact, se împrăştiaseră neglijent, aşa că To Kuny prinse momentul potrivit pentru a vorbi cu Lucian.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul lui că uniforma scăpase intactă; încă nu avea alta de schimb. Domnişoarele îl priviră cu jind cum se îndepărtează, părând invidioase pe acea colegă a lui şi pe celelalte două... Nu aveau nevoie de promisiunea lui că va trece pe la discotecă în vreuna din serile următoare, surâsul lui seducător li se părea suficient, deocamdată; suficient pentru a le alina suferinţa că-l vor pierde în următorii ani, pentru că el va pleca din Institut, într-o misiune spaţială îndepărtată şi de lungă durată, misiune al cărei comandant era chiar el.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Îţi place pasărea aceasta?
Lucian: E splendidă.
Maria: Splendidă, dar din nefericire, o specie rară, pe cale de dispariţie, iar asta se întâmplă numai din cauza răutăţii, lăcomiei şi egoismului unor oameni, al căror comportament agresiv faţă de natură duc la astfel de rezultate dezastruoase, în detrimentul unor vietăţi ca aceasta.
Lucian: Ce păcat! Nu pot fi salvate?
Maria: Ba da, cu multă bunăvoinţă şi dăruire din partea unor persoane care iubesc natura, s-ar putea rezolva ceva pentru salvarea lor şi a habitatului lor natural.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fost campion mondial şi olimpic la lupte, cu centura neagră la arte marţiale; lunganul nu dorea să se încurce sau să se pună rău cu un asemenea tip, în aceste cazuri, înălţimea lui de 2,18 m nefiindu-i de folos. Dar spre norocul geografului, Mihai nu părea dispus să se ia la harţă cu vreunul dintre colegii lui. În acel moment se deschise trapa navei, iar de dincolo de ea, înaltă, brunetă, suplă, cu ochii albaştri, apăru domnişoara psiholog. Ea-i atrase atenţia lui Lucian. Porni negreşit s-o întâmpine, uitând complet de prezenţa celorlalţi.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor căută ceva, dar dădea numai de dulciuri, de tot soiul; doar nu era să-i dea aşa ceva omului, deşi dulciurile îl reprezentau... În sfârşit, când taxiul oprise la o intersecţie (semaforul arăta culoarea roşie), Nis găsi nişte foiţe mici, dreptunghiulare, cartonate, lucioase, plastifiate. Le scoase, împreună cu o grămadă de bomboane în ambalaje colorate, care se înşirară prin taxi; Adela se aplecă să le strângă, iar Nis îi arătă şoferului cartea de vizită şi copia după legitimaţia lui de la Institut, pe care le găsise printre bomboane.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cum auzi glasul directorului, Lucian simţi brusc cum teama de a-şi vedea mama se risipeşte ca un abur, de parcă cele câteva cuvinte rostite cu fermitate şi blândeţe de directorul Institutului aveau o putere magică asupra preferatului acestuia. Impulsionat de acele cuvinte, Lucian intră fără a mai şovăi în încăperea în care se afla mama lui. De cum auzi uşa deschizându-se, Diana Enka se ridică în picioare, iar în momentul în care-şi zări fiul, o bucurie imensă îi lumină chipul. Se năpusti spre el cu braţele deschise; uitase orice supărare.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că era după-amiază, Lia nu intră în fostul ei cabinet de psihologie şi psihiatrie, s-o caute pe Dora, deşi îi lăsase acesteia la dispoziţie cabinetul ei. Totuşi, presupuse că Dora nu era acolo, ci în cabinetul ei, fiindcă avea şi domnişoara Bercea unul. Iar presupunerea Liei fu corectă; o găsi pe Dora în cabinetul acesteia. Dora tresări, plăcut surprinsă s-o vadă pe Lia; nu se aştepta ca numai cu o zi înainte de lansare, vechea ei prietenă s-o viziteze. Bucurându-se în egală măsură de revedere, cele două se îmbrăţişară şi se sărutară.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între timp, Lia îşi începuse deja legenda aferentă celei de-a doua planete a sistemului solar, Venus, o planetă solidă, asemănătoare Terrei, lipsită de sateliţi naturali şi învârtindu-se încet în jurul Soarelui, în sens invers acelor ceasornicului, în direcţie opusă rotaţiei Pământului şi a multor alte planete, pe Venus o zi fiind mai lungă decât un an. Iată mitul lui Venus, cel mai strălucitor corp ceresc văzut cu ochiul liber de pe Terra, motiv pentru care planetei i se mai spune şi "Luceafăr", mit pe care-l începuse Lia de câtva timp...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasa navă spaţială albastră pornise în cucerirea spaţiului infinit. De destul de mult timp nu mai putea fi zărită de pe Terra, nici cu ochiul liber, nici cu instrumente de specialitate performante, iar fiindcă se depărtase de sistemul solar foarte mult, nu se mai putea stabili nici măcar legătura audio sau video. Din navă, Terra nu mai putea fi zărită deloc, nici măcar ca un simplu punct micuţ şi galben, amestecat printre toate celelalte milioane sau miliarde de stele mici şi gălbui ale Universului, care înconjurau nava din toate părţile.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doru: Totuşi, domnişoară consilier, asta vă deranja la el? Faptul că este recunoscut drept un mare Don Juan prin Institut?
Lia: Nu...
Doru: În final însă, domnişoară consilier, v-aţi retras toate acuzaţiile aduse colegului dumneavoastră, susţinând că ar fi nevinovat. Am dori să ştim dacă susţineţi în continuare acelaşi lucru.
Lia: Da. Este nevinovat; eu am greşit când am depus acea reclamaţie împotriva lui.
Doru: Bun. Iată acum şi decizia Comisiei Disciplinare în acest caz... Rugăm să se ridice în picioare cadetul Enka şi cadetul Stancu...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!