Astrul central Alfa răsărise de mult, luminând puternic totul, așa că stinseră lanternele de cum se apropiară de ieșirea din peșteră, iar cei doi roboți le adunară pe toate cu grijă, așezându-le la locul lor. Se aflau la o altitudine la care dantoniul era încă prezent, însă într-o concentrație mai mică, de aceea nu influența foarte mult atmosfera, care era mai puțin albă și nu atât de mată ca la suprafața planetei.
citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De cum sosiră produsele comandate, avură grijă să fie urcate pe puntea principală a navei albastre, însă petrecerea lor începuse deja înainte de sosirea acestora, în lipsa lor, doar își găsiseră câte o "ocupație" care să corespundă intenției lor de a se distra. Păreau a se simți bine împreună, iar dacă în cursul misiunii lor, pe toată durata acesteia, lucrurile vor continua astfel, n-aveau de ce să-și facă griji.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșitul de săptămână nu se lăsă așteptat, sosi odată cu zorii zilei de sâmbătă, 16 iunie 2085, o altă zi de vară, din nou senină, din nou cu multă căldură, o zi frumoasă din punct de vedere meteorologic, o zi pe care tânărul comandant o putea petrece, în sfârșit liniștit. Nu mai avea motive să se frământe; decizia Comisiei Disciplinare îi fusese favorabilă, ba chiar și reclamanta se arătase în final de partea lui.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și pentru tânărul Mihai era un sfârșit de săptămână liniștit; examenul de licență se încheiase; aștepta însă cu nerăbdare momentul în care va afla rezultatul final. Avea însă toate șansele să obțină punctajul maxim posibil, doar rezolvase tot, mai ales că avusese ajutoare de nădejde; noii săi colegi, tare amabili, care, cel puțin îi verificaseră cunoștințele la materiile de concurs. El fusese foarte bine pregătit...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai: Uite, cred că mai e cineva la masa domnișoarei Sonya.
Lia: Înseamnă că e Sid, fratele ei. Pe el îl aștepta. Bine, atunci plec. Acum pe mine mă așteaptă, amândoi. Deci, rămâne cum ne-am înțeles.
Mihai: Dar nu ne-am înțeles încă.
Lia: Ba da, Mihăiță! La ora 20.00, în camera noastră, doar noi două, eu și Ly, fără tine! Clar?
Mihai: Hmm... Vom încerca să ajungem.
Ly: Da' greu mai ești de cap... Tu nu, decât Ly!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lunganul nu mai zise nimic; se îndreptă spre liceul respectiv și n-avea de gând să se oprească afară, în așteptarea Adelei. Portarul îl recunoscu și nu-l opri (decât pentru vreo câteva autografe), așa că Nistor intră nestingherit în curtea liceului. Știa unde se afla clasa Adelei, deși n-o mai vizitase până atunci. Intră totuși în clădirea colegiului și urcă până la etajul doi; aici se afla sala în care studia puștoaica.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Ai constatat deci că nu mă descurc singur; ești consilierul misiunii... Ce mă sfătuiești să fac în asemenea situație?
Lia: Ce te sfătuiesc? Evident, să fii mai autoritar.
Lucian: Autoritar, zici?! Scuze, greșești! Nu de autoritatea mea e nevoie aici.
Lia: Atunci de ce altceva?
Lucian: Situația nu-i chiar atât de gravă; se rezolvă.
Lia: Cum?
Lucian: Nu cu autoritate, în nici un caz! Cu prietenie, înțelegere.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Lucian îi făcea plăcere să viziteze din nou acele camere, să regăsească toate animalele și plantele, acea atmosferă liniștitoare. Totul era exotic și avea darul de a aduce calmul: înotul elegant al peștișorilor în acvarii, ciripitul suav al feluritelor păsărele; în general, totul. Iar Lucian avea nevoie de așa ceva în acele momente, pentru a nu se mai gândi la reclamația care-l aștepta, dar, mai ales, la reclamantă...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnul și doamna Ristea intrară, în urma lui Lucian. Directorul îi întâmpină amabil pe cei doi, bucuros să-i cunoască. Îi salutase, zâmbitor, arătându-se tare binevoitor. Cei doi îl priviră cu atenție; nu avuseseră ocazia să-l întâlnească personal până-n acel moment, deși îl mai văzuseră de vreo câteva ori, de mai departe. Din apropiere însă, îl găsiră mult mai interesant și agreabil, poate prea tânăr pentru a fi director.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tânărul informatician remarcase și el faptul că Lucian era preocupat de ceva; de altfel o auzise și pe doamna Diana Enka vorbind despre ceva ce se întâmplase seara trecută, judecând după chipul trist al colegului său, probabil ceva destul de grav, de serios. Mihai nu era de obicei foarte curios din fire și nici nu dorea să devină cicălitor sau enervant, dar nu se putu abține să nu se intereseze despre ce ar putea fi vorba.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Proxima, adresa este:
