Proxima de Cornelia Georgescu

Victorioasă, Lia porni voioasă înainte, cercetând totul cu atenţie. Lucian o urmă prudent, nemulţumit de faptul că totuşi se lăsase uşor convins de ea, deşi era şi el curios în privinţa acestei peşteri, nu putea nega acest lucru. Pe măsură ce înaintau, întunericul devenea din ce în ce mai greu de pătruns cu privirea, iar ei de abia distingeau ce era în jurul lor, însă puteau fi siguri că nu erau în pericol.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Hmm..." îşi spuse în gând Lucian, privind pe ascuns spre domnişoara Barbie, cu coada ochiului, continuând în gând ideea: "Ar prinde bine acum să existe cu adevărat acest Cupidon, să tragă cu una dintre săgeţile lui fermecate în tine, nu în mine, că eu sunt deja îndrăgostit... de tine!" Însă ideea rămase doar în gândul său; nu o rostise cu voce tare, să fie auzit de ceilalţi, nici chiar de povestitoare.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţă, vicepreşedintele Sever Forţan şi preşedintele Doru Dragoste aşteptau răbdători ca toţi să-şi ocupe locurile şi să se restabilească liniştea, ordinea, deşi cei prezenţi nu erau deloc foarte gălăgioşi. Când, în sfârşit li se păru că erau îndeplinite condiţiile necesare desfăşurării în bune condiţii a acestei ultime înfăţişări în cazul "Enka Lucian", luă cuvântul, pentru început, domnul Sever Forţan.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmând exemplul colegei lor, Doina, veniră şi celelalte două, cu aceeaşi solicitare: un autograf, pe bluză. Uneia dintre ele, pe nume Monica, îi semnă, cu acelaşi marker roşu, pe mânecă. Pentru cealaltă, Rodica, trebui să schimbe markerul cu unul negru; ea avea bluza roşie. După aceste iscălituri, se alese şi el cu semne roşii, pe obraji; nu se şterse de faţă cu fetele, ar fi fost o impoliteţe din partea lui.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: Şi tipul celălalt; cel înalt?!
Alex: Nis... Ce-i cu el?!
Mihai: Şi el se lasă mai greu? Cu prietenia, vreau să spun...
Alex: Aş... Nărodul ăla?! Nu cred; cedează imediat. Da', i-ai propus măcar?
Mihai: Încă nu.
Alex: Atunci încearcă; ai toate şansele cu el. Deşi... Mai bine te-ai lăsa păgubaş; uneori e aşa de enervant!
Mihai: Nu contează; mai bine să-mi fie prieten.
Alex: Ai dreptate; mai bine.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cum observă că domnul Ştefan intrase în camera lui, Alex se grăbi să iasă în curte, continuându-şi drumul; nu-şi schimbase hotărârea; chiar avea de gând să pornească într-o scurtă incursiune nocturnă, de unul singur, nu foarte departe de casă. Ieşi din curte şi după vreo câţiva paşi ajunse în dreptul cordonului format de oamenii legii care-i păzeau casa. Un domn poliţist, pare-se un ofiţer, se apropie de el.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia privi cu drag, nostalgic, spre Magda, care se afla alături de Dora Bercea, prietena ei. Între timp, dădu mâna cu directorul, primarul şi preşedintele. De la fiecare n-auzi decât: "Succes, domnişoară!"; restul nu reuşi să înţeleagă. Mulţumi şi porni spre trepte. Şi ea se întoarse pentru ultimul salut adresat mulţimii, dar mai ales părinţilor ei, ghicind cât de îndurerat le putea fi chipul în acele momente.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desigur însă, nava albastră "Pacifis" aflându-se atât de departe faţă de Soare, cometele identificate şi observate de cei şapte tineri nu erau aşa de spectaculoase, lipsindu-le cu desăvârşire coamele şi cozile; se cam asemănau cu corpurile îngheţate din banda lui Kuiper sau chiar cu unii asteroizi mai mici din Centura de Asteroizi dintre Marte şi Jupiter. Totuşi, cei şapte tineri le acordară atenţia cuvenită.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi, urcă treptele spre camera lui. Avea nevoie de puţină odihnă; avusese parte de destule peripeţii în acea noapte. Poate nu trecuse el prin mai multe decât geneticianul, dar tot se simţea obosit (normal, după atâta dans la discotecă), deci avea nevoie să-şi refacă forţele, mai ales că începea o nouă săptămână, ultima săptămână întreagă pe care o petreceau încă acasă, pe suprafaţa planetei albastre, Terra...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Mai ales pentru Nis. De fapt, pentru el, totul e înălţător, la 2,18 m.
Mihai: Înalt băiat; şi amuzant...
Lucian: Îţi vine să crezi că-n urmă cu vreo opt ani era atât de scund, încât i se spunea Piticu'?
Mihai: Cui?! Geografului acela?
Lucian: Chiar lui.
Mihai: Pare tare nostim. Un pic poate cam distrat, aiurit...
Lucian: Aşa şi este. Ne vom distra în misiune, cu el la bord.
Mihai: Da, e simpatic.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!