Curgerea întru Ființă
Satul e elogiul iubirii
Elogiul dăruirii de sine
Elogiul fiecărei împliniri!
Satul e iubirea dintâi
E torța fiorului "rămâi"
Viața visului de viață!
Satul e curgerea întru Ființă
Răstigniri lăuntrice-n destin
Despovărare de Eu, de Eul sublim!
poezie de Constantin Anton din Credința din Inima mea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Prețul părăsirii
Trăim într-un haos regenerat
Plângem în șoapte
Schimbate
De-un gând arogant...
Trăim într-un haos regenerat
Ne împuținăm însă
Cu fiecare lacrimă neplânsă
Și ezităm... în Eu-ezitant!
Trăim într-un haos regenerat
Fără preț plătit iubirii care
Avea cândva unică valoare...
Și azi... tu ai un alt păcat?!
poezie de Constantin Anton din Credința din Inima mea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul în sărbătoare
În candele îngerii înfloresc
Lumina se revarsă sărbătoare
Părinții au NIMB CERESC
Pentru viețile lor viitoare!
Acesta-i satul în care trăiesc
E satul în care nimeni nu moare
În candele îngerii înfloresc
Lumina se revarsă sărbătoare!
E HRAM și totul e firesc
Copiii sunt vii izvoare
Părinții-i admiră, îi cresc
Făgăduință a FIRII fiecare
În candele îngerii înfloresc!
poezie de Constantin Anton din Credința din Inima mea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ereticii Efemerului
Știm să prețuim risipa sufletului
Atât cât de mult ne-am iubit noi-doi
Treceam prin spini prin viscole și ploi
Și ne-mpărțeam săruturi și nevoi!
Știm să prețuim risipa sufletului
Și revolta celor boemi și buni
Belșugul inimii din buni-străbuni
Și inima-mpărțită în două lumi...
Știm să prețuim risipa sufletului
Și credința iubirii care va fi
Proiecția Luminii n orice zi
Seducție și Teamă și... ce-o mai fi?!
poezie de Constantin Anton din Credința din Inima mea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În surâsul Florilor de vânt
Tăcerile-s aruncate în cuvinte
Mințire de lumină-n tăciuni
Aezii orbi încercând verdicte
Îmblânzând trufia în îngeri nebuni!
De-aatâta realitate suntem captivi
În repetarea propriului real
Suferim dimpreună cu Timpul, guralivi
Și exponențiali în trucaj abisal!
Dumnezeu ne sfărâmă fiece plecare
Din din suflet ne ia puțin câte puțin
Ne mințim cu propria de-cristalizare
A atomilor de rațiune și de dor divin
A atomilor de rațiune și de dor divin!
SATUL: în carnea argintie a florilor de nea!
SATUL: tristețea e-mpotriva tuturor!
fericit e cel ce-și refuză trufia
și se condamnă la propriile metafore A Fi!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton din Credința din Inima mea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Credința din Inima mea, adresa este: