Charles Bukowski în Şuncă pe pâine

Nu ştiam dacă sunt nefericit. Mă simţeam prea mizerabil ca să fiu nefericit.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu mă mai simţisem aşa de bine. Era mai bine decât atunci când mă masturbam. Am trecut de la un butoi la altul. Era ceva magic. De ce nu-mi spusese nimeni? Cu asta, viaţa era minunată, un bărbat care bea era perfect, nu-l mai putea atinge nimic.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aveam să le iert niciodată pe fete pentru că se urcau în decapotabilele alea de culoarea untului împreună cu băieţii care râdeau. Sigur, nu puteau să se abţină, dar te gândeşti întruna că poate... Dar nu, nu exista niciun "poate". Avuţia însemna victorie şi victoria era singura realitate.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fetele arătau bine de la distanţă, cu soarele care le strălucea prin rochii, prin păr. Dar dacă te apropiai şi ascultai ce le ieşea pe gură, simţeai nevoia să sapi pe sub un deal şi să te ascunzi acolo cu o mitralieră. Cu siguranţă n-aveam să fiu niciodată în stare să fiu fericit, să mă însor, să fac copii. La dracu', nu puteam nici măcar să mă angajez ca spălător de vase.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să săruţi strungăreaţa aceea, să desfaci picioarele alea frumoase în vreme ce Hitler înghiţea Europa şi îşi arunca privirea spre Londra.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am aprins o ţigară şi am pornit mai departe în josul dealului. Eram oare singura persoană tulburată de viitorul ăsta fără nici o şansă?

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotărâsem că sunt împotriva religiei cu câţiva ani înainte. Dacă era adevărată, făcea din oameni nişte proşti sau îi înnebunea. Iar dacă nu era, proştii erau cu atât mai proşti.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stând acolo şi bând, m-am gândit la sinucidere, dar am simţit un ataşament bizar faţă de corpul meu, faţă de viaţa mea. Aşa pline de cicatrici cum erau, erau ale mele. Mă uitam în oglinda dulapului şi rânjeam: dacă tot te duci, ai putea foarte bine să iei cu tine opt, zece sau douăzeci dintre ei...

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă străduiam să nu ţip. Ştiam că s-ar putea să se oprească dacă Tip, dar pentru că ştiam şi că îşi doreşte să mă audă cum ţip, mă abţineam. Deşi rămâneam tăcut, îmi curgeau lacrimile. După o vreme totul a devenit un vârtej, un talmeş-balmeş, şi nu mai exista decât posibilitatea fatală de-a rămâne acolo pe vecie. În sfârşit, ca şi cum ceva s-ar fi pus în funcţiune, am început să suspin, înghiţind şi înecându-mă cu flegma sărată care mi se scurgea pe gâtlej. S-a oprit.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există niciun sens în viaţă, în structura lucrurilor. D. H. Lawrence ştiuse asta. Aveai nevoie de dragoste, dar nu de genul de dragoste pe care îl foloseau cei mai mulţi oameni şi de către care erau folosiţi. Bătrânul D. H. ştiuse ceva. Amicul lui, Huxley, era doar un intelectual zvăpăiat, dar unul minunat. Mai bun decât G. B. Shaw, cu acel echilibru solid al unei minţi care se scarpină mereu în cur, cu ironia lui muncită, în definitiv doar impusă, o povară asumată, care îl împiedica să simtă cu adevărat ceva, cu discursul lui strălucit, în definitiv o plictiseală, o zgândărire a minţii şi a simţurilor. Era totuşi bine să-i citeşti pe toţi. Te făcea să realizezi că gândurile şi cuvintele pot fi fascinante, chiar dacă până la urmă erau inutile.

Charles Bukowski în Şuncă pe pâine
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!