Doină
Foaie verde măr zemos
Mă uitai pe Olt în jos,
Văzui frunza -ngălbenită
Și pe maica necăjită.
Plânge, plânge și suspină
Că se simte prea străina
Ca frunza de rădăcină,
Ca salcia din gărdină.
Dar salcia nu-i străină,
Are trunchi și rădăcină.
Primavara face frunză,
Arșița să n-o pătrunză.
Face umbră răcoroasă
Și se leagănă duioasă
În grădina de acasă
Casă, vatra mea frumoasă...
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din revista Constelații Diamantine (decembrie 2020)
Adăugat de Georgiana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Camelia Oprița despre frunze, despre plâns, despre frumusețe sau despre copilărie
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Constelații Diamantine, adresa este: