Spectacol
Nu pot să nu văd spiritul cum calcă
Printr-un cristal cu labe de lumină
Și cum o roză neagră se anină
De oasele reptilei cu o falcă.
Prin gaura lui O vibrând se stinge
Un sunet moale lăcuit pe față,
Așa cum lacul uneori îngheață
Și depărtarea cu polen mai ninge.
Sare de sus aproape stând să zboare
Prezentul adunând petale multe,
Să ardă apa și să reasculte
Vibrația din cer, tremurătoare.
poezie de Bujor Voinea din Paradigme
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Artefacte" de Bujor Voinea este disponibilă pentru comandă online la numai 10.01 lei.Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Paradigme, adresa este: