După o escaladare obositoare și grea, am ajuns la "Zona Morții", așa cum se numește pentru că este la o altitudine de peste 7000 de metri, unde nu există suficient oxigen. După înălțimea asta, muntele te ucide. Eram împărțiți în patru grupuri mici. Trei oameni din grupul meu au abandonat și s-au întors la tabară, jos. Ar fi trebuit să mă duc și eu cu ei. Rob, ghidul, era cu mine și voia să urce, dar eu nu mai vedeam bine, mi-a zis să mă opresc și dacă în jumătate de oră nu îmi revin, să îl aștept. Când am văzut că nu mai vine, am început să mă tem.
Beck Weathers în Ziua în care am murit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Left for Dead: My Journey Home from Everest" de Beck Weathers este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Pe 10 mai 1996, eram în "Zona morții", pe Muntele Everest și îmi aduc aminte că muream. Frigul mă anesteziase și simțeam cum îmi pierd cunoștința. A doua zi, când a răsărit soarele, m-am întors din morți și am deschis ochii. Acesta este un mister pe care nu-l voi înțelege niciodată. Aveam mâinile înghețate, nu puteam să deschid ochii, eram aproape orb, picioarele nu mi le mai simțeam și nu mai mâncasem de trei zile și nici apă nu mai aveam de două zile. Mă rugam să se întâmple ceva, voiam un semn divin, dar încet, încet, mi-am dat seama că nu voi scăpa cu viață din asta. În timp ce se apropia seara, mă resemnasem, și tot ce mai puteam să fac era să îngenunchez și să aștept să mor.
Beck Weathers în Ziua în care am murit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ziua în care am murit, adresa este: