.. Am avut norocul de a cunoaște pe Angel Demetriescu de demult. Mi-a fost profesor și mai în urmă amic. Și amiciția nu mi-a șters nici o clipă respectul cuvenit profesorului.(...)
Eram în clasa IV-a. Dupe programul de atunci, într-a patra se preda o geografie mare și grea. (Partea I)
Barbu Ștefănescu Delavrancea în Angel Demetriescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tînărul stă pe gînduri. Și-a făcut o socoteală hotărîtoare. Întrebarea trebuie să fie grea. Își ia avînt... ah! dacă va izbuti și în acest răspuns!
Est... este persoana a treia singulară de la verbul esse, odată nu voi uita: Angel Demetriescu a trecut peste măsura rîsului său. Îi curgeau lacrimi pe obraz.
După ce s-au potolit și el și clasa:
Treci la loc. Să știi că-ți pun 4 fiindcă ai știut la geografie persoana a treia de la verbul esse.
Singurul 4 în tot anul. Restul: l, 2, 3 și 3, 2, l. (Partea a III-a)
Barbu Ștefănescu Delavrancea în Angel Demetriescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anglia. "D-l cutare să poftească la lecție."
E ceva de sever în glas. Și d-l cutare nu știe boabă din Anglia. E unul din colegii noștri, cari învăța foarte anevoie și pricepea foarte puțin. Vina nu era a lui.
Anglia... Î... Anglia... Î... Englitera... Î..."
Noi între rîs și temere. Furișam priviri de spioni asupra profesorului.
Anglia, î... Englitera, î... foarte bine. Mai departe.
Noi, din bancă: va rîde, nu va rîde? Nu știm încă.
Anglia... se mărginește la nord cu marea...
Cu marea?
E sever încă. A trecut mîna prin păr.
Cu Marea Nordului...
Foarte bine...
Parcă începe a surîde. Ochii se măresc; semn bun,
La sud cu marea...
Cu marea?
Cu Marea Sudului...
Foarte bine.
Figura sa albă se rumenește. Abia se ține de rîs.
La vest cu marea...
Cu marea?
Cu Marea Vestului.
[...] Citește tot
Barbu Ștefănescu Delavrancea în Angel Demetriescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Angel Demetriescu, adresa este: