"Ce este memoria umană?" a întrebat Manning. Privind aerul în timp ce vorbea, ca și când ar fi dat lecții unei audiențe invizibile - așa cum probabil o și făcea..."Cu siguranță nu este un mecanism pasiv de înregistrare, ca și un disc digital sau o casetă. Se aseamănă mai mult cu o mașină de povestit. Informația senzorială este defalcată în fragmente de percepție care din nou sunt defalcate și stocate ca și fragmente de amintiri. Și, în timpul nopții când corpul se odihnește, aceste fragmente sunt scoase din depozit, sunt reasamblate și reproduse. Fiecare parcurgere gravându-le tot mai adânc în structura neurală a creierului. Și de fiecare dată ce o memorie este repetată sau reamintită ea este elaborată. S-ar putea să îi mai adăugăm ceva sau să pierdem un pic din ea, să umblăm la logica sa, să umplem secțiunile care s-au șters, poate chiar să îmbinăm evenimente disparate. În cazuri extreme, ne vom referi la acest lucru ca și la o conversație. Creierul creează și recreează trecutul, producând, în cele din urmă, o versiune a evenimentelor care poate avea puține asemănări cu ceea ce s-a întâmplat de fapt. În comparație cu prima ordonare, eu cred că e corect să spun că tot ce îmi aduc aminte este fals."
Arthur C. Clarke în Lumina altor zile
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Arthur C. Clarke despre timp sau lecții de engleză
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Lumina altor zile, adresa este: