Singuri, de asemenea, cu orizontul. Valurile vin dinspre răsăritul nevăzut unul câte unul, cu răbdare; ajung la noi și, cu răbdare, pornesc mai departe spre apusul necunoscut, unul câte unul. Înaintare îndelungată, fără început, fără sfârșit... Râul și fluviul trec, marea trece și rămâne. Așa ar trebui să fie și iubirea, credincioasă și fugară. Eu mă cunun cu marea.
Albert Camus în Eseuri
Adăugat de EVA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Albert Camus despre religie, despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Eseuri, adresa este: