Rara fericire de primăvară
Doamne, ce abur e pe fruntea lumii,
De la un lucru pân-la umbra lui!
Aleargă armăsarii ca nebunii,
Frecându-se de garduri și statui.
Uităm atâtea! Curgem doar pe legi!
Crucile celor morți în iarnă, smulse,
Își suie tainic brațele a crengi,
Redevenind copaci, pornind cu frunze.
E-o zi atât de rară, de întâmplări tăcute,
Încât parc-aș trăi pe lut de rai
Un an mai vechi, o sută nouă sute,
Treizeci februarie sau zero mai.
poezie clasică de Adrian Păunescu din Ultrasentimente (1965)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 30 aprilie 2018.
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- Adrian Păunescu despre viață
- despre tăcere
- despre sculptură
- despre religie
- despre rai
- despre primăvară
- despre nebunie
- despre moarte
- despre lut
Peisaj înapoi
Zorii vin de bunăvoie.
Câinii latră-n sus și-n jos.
Soarele ia foc frumos,
Cal viclean în care Troie?
poezie clasică de Adrian Păunescu din Ultrasentimente (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Adrian Păunescu despre frumusețe, despre foc, despre câini, despre cai sau despre Soare
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ultrasentimente, adresa este:
