Marele meu final
O veșnicie strânsă în pumn rece
Din teamă de necunoscut,
Pe lângă mine veșnicia trece,
Aș fi avut-o, dacă aș fi crezut...
Spaima mi-e vecină tot mai mult
De noapte mă ascund în întuneric...
Ah, noapte furioasă, verși sânge și verși lacrimi
Eu, al ei complice... ce conștiință-n patimi!
Unde să mă întorc? O viață este dusă
Meleagurilor zăgăduite și-acolo ea distrusă!
O nouă veșnicie se-nfățișase apoi mie,
La început, indiferent la ea,
Dar conștiința vie!
O clipă de eternitate trăisem într-o noapte,
Ce-aveam al meu dădusem într-o seară
Pe-o viață infernală!
Nu plânge acum străino,
Nu căuta să vii!
Tu, conștiință moartă... blestemată fii!
Singur, ghemuit gemeam
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Adina-Cristinela Ghinescu despre sfârșit, despre noapte, despre apă, despre viață sau despre timp
Rugă
Voiesc doar a Te bucura,
O Doamne Tu, vină de-alină
Inima mea-n dragostea Ta
Și sufletul care suspină.
Nu știu de am greșit prea mult,
Atunci când știu c-am voit bine
Spre toată lumea să arunc
Vestindu-Te numai pe Tine.
Nu mai cunosc Cuvântul Tău?...
Tot mai confuză, îndurerată...
Binele Tău urmez mereu,
Dar bine nu mi-e niciodată.
O Doamne, dar... ce să cred eu?
Nu mai cunosc ce vrei cu mine...
Știu doar că tot îmi e mai greu,
Deși, iubesc numai pe Tine!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Adina-Cristinela Ghinescu despre iubire, despre cunoaștere, despre bine și rău, despre vinovăție, despre uitare, despre tristețe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Despre soartă
Tristețe mă apasă atunci când uit de tine,
Privire infinită și apusă...
A ta iubire doare, dar mă las pătrunsă,
Și tot atunci o simt c-ar vrea să mă aline.
E tot ce știu... și tot ce știu voi tace...
N-am să ajung o stâncă fără sânge!
Chiar de vânt puternic astăzi mă înfrânge,
Tăcerea mea va tulbura suflete sărace.
Despărțirea vine în ceasul cel mai dulce,
Rămas bun spune vântul prin culori...
Și ploaia cu safire, pădurea ce adori,
Cu ele și iubirea și însăți a ta cruce.
O altă viață așteaptă să înceapă acum,
Altundeva departe, unde-i doar dreptate...
O viață cu o lume perfectă întru toate,
Unde-i numai ziuă, noapte nicidecum!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Adina-Cristinela Ghinescu despre zbor, despre vânt, despre tăcere sau despre dorințe
Să învăț despre mine
Să-nvăț uitând să număr zilele ce trec,
Inima s-opresc din ploi, atunci când sec
Lângă o ființă la care-aș vrea să stau
În inimă și suflet, să dau și nu să iau!
Să-nvăț să uit să scriu ce aș citi mereu,
Să scriu ce aș vorbi despre Dumnezeu,
O piatră de suflare mi-ar fi un vânt nebun
Pe care l-aș închide într-un vechi album.
Să-nvăț să nu mai lupt atunci când nu-i ușor
Să mă eliberez prin boală și să zbor,
Unde o ploaie rece m-așteaptă trâmbițat
Să mă trezească sumbru din visul de păcat.
Să-nvăț să simt când doare o faptă virtuoasă,
O Dunăre sărată, răsplată tenebroasă,
Pe lacrima ce curge din trup neîmpăcat...
Eu nu pot să mă iert, mai mult de am iertat.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Adina-Cristinela Ghinescu despre vorbire, despre ploaie, despre inimă, despre iertare, despre trup și suflet, despre învățătură sau despre zile
Veșnic temător
O clipă dintr-un infinit
În parcul veșnic temător,
Mi-e dor să o trăiesc din nou
Eu temerară
el temător.
Era momentul multor vise
În toamna veșnic temătoare,
O candelă sclipea simbolic,
Deși o alta va dispare...
Vizionar în parc tomnatic
A fost și vântul, dar nebună
N-am vrut s-ascult versu-i cantabil,
Deși refrenu-n gând răsună.
Pierdut prin sunete e graiul,
Sau poate cutezanța-n fapte...
Nu se va-ntoarce niciodată,
Căci e gonită prea departe.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Adina-Cristinela Ghinescu despre frică, despre toamnă, despre visare sau despre sunet
Respinsă
Am fost chemată din adânc să vin să te răpesc,
O frunză-mi cântă doina de durere...
Eu am venit a te răpi din raiul tău lumesc
În care zaci murind fără nici o vrere.
O ușă stă să se închidă
risc a mă rătăci...
Venisem numai pentru tine întru preschimbare,
Dar din a mea iubire pot a sărăci
Și rămânând veșnic în uitare.
Ai fost, am fost, predestinați să-nvingem;
Destinul aspru ridicase furtună între noi,
Nu pot s-ajung la tine capcanele să învingem
Și să ne regăsim, de-ar fi chiar și în ploi.
Doar eu simt o povară a muntelui căință,
Și urc, tot urc mai sus
mai este pân ajung?...
Mi-e foame și mi-e sete, flămândă-n biruință,
Luptă este-n mine, dar lupt să o alung.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi...
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Adina-Cristinela Ghinescu despre religie
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Să ai ce să pierzi..., adresa este:
