Geniul omenesc nu va putea nicicând născoci invenții mai desăvârșite ca acelea create de natură, în care nu lipsește nimic și nimic nu-i de prisos.
citat celebru din Leonardo da Vinci
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Leonardo da Vinci despre perfecțiune sau despre natură
Până una, alta, copilul creștea, asculta de părinți, și cartea cu care se născuse din mâini n-o lăsa. Citea, citea mereu pe dânsa și învăța, de se mira toată lumea de silința și învățătura dânsului. Când se făcu ca de nouă ani, știa câte în lună și în soare. El însuși ajunsese să fie o carte și toți megieșii veneau la dânsul și-l întrebau despre păsurile lor...
citat celebru din Petre Ispirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Petre Ispirescu despre învățătură, despre cărți, despre timp, despre mâini, despre hărnicie, despre copilărie sau despre Soare
Singură
De câte ori am tresărit
La fiece mișcare,
Crezând că poate ai venit
Tu, dulce arătare.
Ș-apoi de câte ori am plâns,
Văzând că noaptea vine
Și lampa singură o-am stins,
Iubite, fără tine.
O, dac-ai ști de câte ori
Nopțile albe, nedormite,
Ți le-a jertfit până la zori
Sălbateca-mi iubire,
Măcar o clipă-ai fi venit,
Adus ca de ursite -
C-un sărut să pui sfârșit
Durerei nesfârșite!
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Veronica Micle despre iubire, despre plâns sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Infidelitatea memoriei vine de acolo că ea păstrează adesea numai faptul, dar nu înfățișează trăsăturile feței și stările sufletești ce-l însoțesc. Faptul este însă de cele mai multe ori, cu totul indiferent. Numai stările sufletești care-l însoțesc sunt hotărâtoare. Și atunci te întrebi adesea, mai târziu, mirat: cum s-a putut numai dintr-atâtea să se nască o neplăcere? Și totuși, s-ar naște iarăși, tot așa în împrejurări asemănătoare. Afară doar că s-ar fi întâmplat o schimbare radicală.
citat celebru din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Titu Maiorescu despre suflet
Nimic nu este mai greu în lume decât a înțelege pe altul, și iarăși fără a-l înțelege este peste putință să-l convingi. A înțelege pe altul însă înseamnă a avea sau a fi avut în sine o parte identică sau analoagă cu gândirea lui; cine nu a avut aceasta îi rămâne străin. De aceea adevărații luptători pentru progres sunt cei ce-au împărtășit ei înșiși mai înainte vechea eroare și au găsit în chiar dezvoltarea lor internă argumentele pentru noul adevăr. Cu aceste argumente sunt acum în stare să adapteze adevărul la gradul și la felul de inteligență al celorlalți.
citat celebru din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Titu Maiorescu despre adevăr sau despre inteligență
Adevărat este pentru capul mediocru ceea ce s-a obișnuit să primească ca adevărat, în acest obicei își află îndestularea lui și orice noutate îi apare ca un dușman la liniștii lui sufletești. Împotrivit la orice nouă încordare a inteligenței, nedeprins și nevolnic la munca intelectuală de a supune unei perpetue examinări fundamentul părerilor sale, el își are cercul inteligenței închis, se opune noului adevăr și, făcând aceasta, crede chiar că are în sine o mișcare în folosul inteligenței, pe când de fapt, nu are decât acea rezistență a inerției care stăpânește elementele intelectuale, ca și pe cele fizice.
citat celebru din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Titu Maiorescu despre mișcare
Vis de anemic
În cupa verde-a văii,
Noaptea se topește rece și degrabă,
O boare răcoroasă, dar prea slabă,
M-a trezit prin ușa deschisă a odăii
Lumina limpezită-a zorilor
A început să piuie sfios și cristalin în luncă.
E timpul minunat de muncă.
Cu toate că șoseaua doarme încă
Sub plapoma greoaie de praf neînceput,
Pe sub stâncă
Au și pornit spre munte potecile înguste.
Se-ntinde-n mine proaspătă viața
Mi-s gândurile sprintene.
Ca mersul de lăcuste,
Și sângele înviorat mi-aleargă-n vine
Cum șerpuie, prin ierburile mărunte,
Apa de șuvoi.
Soarele se urcă poate dincolo de munte.
[...] Citește tot
poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Camil Petrescu despre noapte, despre lumină, despre început, despre văi, despre viață sau despre timp
Dacă atingi cu arcul o coardă întinsă în aer liber, ea dă un ton, însă vibrațiile i se pierd fără rezistență și nu se poate aduce la valoarea muzicală. Pune-i o rezonanță dedesubt, și cu tonul prins și reflectat se naște instrumentul artistic. Tot așa este inteligența omenească, al cărei rezervor de memorie dă un ecou și o legătură ideilor singuratice ce i se deșteaptă prin lumea dinafară, pe când animalul trăiește totdeauna sub impresiuni izolate, de regulă mulțumit și plin de momentul actual. Acel ecou al inteligenței omului este izvorul fericirii și nefericirii sale, și de aici se vede valoarea impresiilor și reflecțiunilor omenești. Toate sunt numai stafiile creierilor, rezonanța fugitivă a violinei, șoptirea misterioasă în scoica de mare.
citat celebru din Titu Maiorescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Titu Maiorescu despre viață sau despre nefericire
Ea umblă-n frumusețe
Ea umblă-n frumusețe, ca noaptea fără nor
De pe-alte meleaguri, cu ceruri înstelate;
Și tot ce e mai bun în întuneric și mai strălucitor
Se întâlnește-n ochii și-n ținuta ei aparte:
Acea lumină cu moliciuni de miere, de polen ușor,
Pe care paradisul o neagă zilei din care suntem parte.
O umbră în plus, o licărire mai puțin
Și grația ar fi fost compromisă jumătate,
Grație care-învăluie fiecare pană-a corbului divin
Și care tandru-i luminează chipul peste poate,
Chip pe care noblețea gândurilor din plin
Reflectă cât de pur e-acel loc mai iubit din toate.
Iar peste-acel obraz și peste acea frunte,
Blânde, liniștite, mai elocvente cu-atât deși,
Sunt zâmbete care înving, nuanțe luminând o punte,
Ele vorbind de zile-n trăite-n bunătate și
Despre o minte în pace cu ea însăși,
O inimă-n care iubirea-i inocentă ca floarea în caiși!
poezie celebră de Byron, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Byron despre lumină, despre timp, despre pace, despre ochi sau despre noapte
Umbra
Te urmăresc prin veacuri, prin vârste și milenii,
Încă de când spinarea ți-o-ncovoiai pe brânci,
Când, speriat și singur, târâș printre vedenii,
Umblai numai să cauți culcuș sau să mănânci.
Însoțitoare mută-n odihnă și mișcare
Și copie leită, croită pe tipar,
Ne-nghesuiam alături, ciuliți în ascultare,
La pasu-n frunze-al fiarei flămânde, greu și rar.
Ascunși prin gropi și scorburi, alăturea de tine,
Tu nu știai că suntem într-unul singur doi,
Împreunați pe viață din două firi străine
Prin șubreda urzeală de aer dintre noi.
Sunt umbra ta, de-a pururi de om nedespărțită,
Cu linia schițată aceeași de contur,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Tudor Arghezi despre timp, despre zile, despre viață, despre tăcere, despre sperieturi, despre păianjeni sau despre odihnă