Atâta vreme cât sufletul îți este îngrădit, nu poate atinge fericirea. Nu există tristețe decât în captivitate!
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Osho despre tristețe, despre suflet, despre fericire sau despre existență
Când mintea știe, îi spunem cunoaștere. Când sufletul știe, îi spunem iubire. Când spiritul știe, îi spunem meditație.
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Osho despre iubire, despre cunoaștere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dacă îmi recunosc un merit ca dramaturg este că oricare din personajele mele, înțepat cu un ac, va sângera sânge viu, uman.
citat celebru din Tudor Mușatescu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Tudor Mușatescu despre teatru sau despre scriitori
Respectul nu suportă apropierea, ci se ține mai întotdeauna departe; pentru că, în prezența celui respectat, el se topește ca untul la soare.
citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai ce nu-ți poate fi luat de moarte putem spune că este cu adevărat real. Orice altceva este iluzoriu și este format din aceeași substanță din care sunt formate și visele.
citat celebru din Osho
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Osho despre adevăr
Acum, războiul lumii a devenit aproape imposibil; în caz contrar nu ar fi apărut terorismul. A trecut suficient de mult timp de la al doilea război mondial; un al treilea război mondial ar fi putut fi provocat în anii 1960. Nu s-a întâmplat. Aceasta a fost o rutină în întreaga istorie, iar omul este programat pentru ea.
citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Osho despre timp, despre război, despre trecut, despre terorism, despre imposibilitate sau despre devenire
Glin
Rară ploaie cădea.
Era o ploaie
de o calitate rară, vă spun,
fină, ultra fină,
de o rară transparență,
de un aer ușor trist,
de un imens rafinament.
Glin, glin,
ploaia rară cădea.
Poate cad tot așa
cristalele de
Boemia.
Și ele au acest son cristalin,
glin, glin,
intrând în pământ,
la împărat de pământ,
la
Greul
Pământului.
Și viermii
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Emil Botta despre ploaie sau despre tristețe
Urletul limbii la nașterea poetului
într-o noapte în timp ce vuia
codrul din creștete
Dumnezeu mă soma c-o nuia
moale: rostește-te!
mă rosteam însă cum să-mi înalț
slava cu țipete?
nici o scară spre cerul de smalț
nici un scripete
mă rosteam însă vai! ce arbust
gingaș e sîngerul:
cum să-ncapă în trunchiu-i îngust
dracul și îngerul?
mă rosteam și dansau tot mai jos
astrele sprintene
Dumnezeu apăsîndu-mi gelos
burta sub pintene
[...] Citește tot
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ștefan Augustin Doinaș despre naștere, despre timp, despre păduri, despre poezie, despre lumină sau despre inimă
Umbra ta
Sa-not din umbra ta, in apa care
preacredincioasa scalda trupul tau si curge-n pulberi in amiaza mare cum, la picioarele lui
Dumnezeu,
a curs, in rai, cand pentru prima data
mai grea ca aerul, dupa sarut,
te-ai ridicat din iarba, arsa toata,
si hieruvlmilor li s-a parut
ca se mai naste-o stea, in timp ce mie,
orbit de-un soare ce-mi spune ca-s gol,
strigandu-te, umbland pe-o iarba vie,
mi se parea ca las sub talpi parjol ;
si tremuram si hohoteam si duhuri
arzandu-se de noi cadeau din zbor,
si se nasteau, mereu mai jos, vazduhuri ;
si tot mai grei, prin limpezimea lor,
noi coboram imbratisati, si apa
divina iti curgea necontenit
pe sold, si ti se umezise pleoapa ;
si apa-ntr-un tarziu ne-a izbavit
[...] Citește tot
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ștefan Augustin Doinaș despre zbor sau despre Soare
Zeii bătrani știu încă să petreacă!
fragment
Iubiti colegi purtand acelasi hram!
Sunt patruzeci de ani - o vesnicie!
De cand, intaia oara, ne porneam
De-aici, ca o superba herghelie
De manji nestiutori de bici si ham.
Eram frumosi: purtam vapaia pura
Care se-arata-intreaga pe figura.
Acuma, iata-ne - si mai frumosi;
De frumusete grea, interioara,
Care ne face - poate - mai sfiosi,
Caci n-are focul viu de primavara
Al astrilor puternici si gelosi,
Ci doar surasul palid care-inseamna
Caldura blanda-a soarelui de toamna.
Ei si!? Intelepciunea unei vieti
E s-o traiesti, pe fiecare treapta,
Prin ceea ce-i e propriu, si sa-nveti
a-i da, necontenit, masura dreapta.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!