Un actor, cand interpreteaza un tip, in realitate il creeaza, si orice creatiune presupune o indelungata observatie, o observatie fara voie, de toate zille, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care, ca si scriitorul, alege inconstient, sintetizand in creatiunea sa observatiile lui nenumarate.
citat celebru din Garabet Ibrăileanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Garabet Ibrăileanu despre realitate
Patria
Mereu îi găsește cusururi
Cînd vorbește de a lui țară;
Cu toate-aceste neajunsuri
Îi este totdeauna dragă.
O critică fără-ncetare;
Chiar sincer o compătimește.
Totuși, îi sare în apărare,
Pentru că pe ea o iubește.
Mai ales când timp îndelungat
Departe de patrie și casă
Iubirea adâncă s-a aflat
În inima necredincioasă.
Iar când fiii nerecunoscători
Îi cer iubire și mângâiere,
Le deschide brațele tuturor
Și la piept îi strînge cu putere.
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Iulia Hasdeu despre iubire, despre vorbire, despre timp, despre inimă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Unei creole
În țara cu miresme și mângâieri de soare
Am cunoscut sub leasă de arbori purpurii,
De unde pică lenea pe gene-n tremurare,
O nobilă creolă cu nuri ce nu-i poți știi.
E cald și pal obrazul ei; bruna vrăjitoare
Păstrează-n port mărire și mlădieri domnești;
Și mândră ca Diana pășind la vânătoare,
Zâmbește cu ochi siguri și calmi când o privești.
Dacă ai merge, Doamnă, în țările slăvite,
Pe țărmurile Senei și Loarei înverzite,
Frumoasă, demnă numai de feudali pereți,
Ai face ca, în taină de tânără umbrire,
Sonete să-ncolțească în inimi de poeți,
Ce s-ar târâ ca negrii, robiți de-a ta privire.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre poezie, despre verde, despre tinerețe, despre negru, despre mândrie sau despre lene
Unei trecătoare
Asurzitoare, strada în jurul meu mugea.
Înaltă și subțire, durere maiestuoasă
În voalurile-i negre de doliu fastuoasă
Și mândră, o femeie trecu prin fața mea.
Cu sprinten mers și zvelte picioare statuare.
Eu mă-mbătam privind-o și beam, ca pe-un venin,
Din ochiul ei, cer vânăt de uragane plin
Plăcerea ce ucide și vraja care doare.
Un fulger... apoi noaptea! Făptură fără drum,
Tu care cu-o privire m-ai renăscut deodată,
Abia în veșnicie te voi vedea de-acum?
În alte părți, departe! Târziu! Sau niciodată!
Căci nu-mi cunoști cărarea, nu știu spre ce mergeai,
O, tu zadarnic dragă, o tu care știai!
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre înălțime, despre sculptură, despre plăcere, despre picioare, despre ochi sau despre noapte
Uriașa
Pe vremea când Natura, cu vlaga ei poznașă
Năștea mereu ciudate făpturi și monștri noi
mi-ar fi plăcut alături de-o fată uriașă
să stau ca-n preajma unei regine un cotoi.
mi-ar fi plăcut pe-ncetul s-o văd schimbându-și firea
pietrosu-i trup în jocuri cumplite înflorând
să bănuiesc din ceața ce-i tulbura privirea
văpăile ascunse ce-n sufletu-i s-aprind;
în voie să cutreier magnificele-i forme,
să urc încet pe coama picioarelor enorme
și, vara, când trudită de soarele păgân
se-ntinde pe câmpie cu mâinile la frunte
să dorm domol la umbra vânjosului ei sân
cum doarme-un sat în pace la poalele-unui munte.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre somn, despre natură, despre mâini, despre monarhie, despre jocuri sau despre Soare
Pisicile
Amanții pătimași și cărturarii sobri
Îndrăgostesc asemeni, la vârsta de mijloc,
Pisicile robuste, căminului mândrie,
Urând ca ei răceala, ca ei zăcând în loc.
Prietene-ale ști'nței și ale voluptății,
Se ascund în întuneric și în tăceri rămân;
Ereb le-ar crede, poate, funebri soli ai morții,
De și-ar pleca orgoliul, îngăduind stăpân,
Când zac, li se confundă princiarele-atitudini
Cu sfincșii ce veghează-n afund de solitudini,
Părând că dorm într-una un vis fără sfârșit;
În șoldul viu scânteie; iar ochiul lor e plin de
Sclipiri de aur care, ca un nisip vrăjit,
Nedeslușit și mistic, pupila le-o aprinde.
sonet de Charles Baudelaire, traducere de George Pruteanu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Charles Baudelaire despre tăcere, despre singurătate, despre sfârșit, despre senzualitate sau despre pisici
Convorbire intimă
Tu ești un cer de toamnă în dulce transparență,
În mine însă plânge tristețea-n flux pustiu,
Pe buzele-mi simțindu-i greoaia persistență
A mitului tăcerii cu gustul vinețiu.
Ți-aluneci mâna-n sânu-mi cutremurat de jale;
Zadarnic, minunato, aici e-un loc prădat
De ghearele și dinții femeilor fatale,
Ce inimă, ca bestii feroce, mi-au mâncat.
Mi-e sufletul ca templul prea-pângărit de gloate:
Se-mbată, scuipă, țipă, dau foc și se ucid!...
Ci trupul tău e-n taina miresmelor curate!...
O, Frumusețe, biciu-ți in sângele-mi placid
Izbească cu văpaia-i atotmistuitoare
Spre-a arde-aceste zdrențe rămase de la fiare!
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Charles Baudelaire despre trup și suflet
- despre toamnă
- despre suflet
- despre plâns
- despre inimă
- despre frumusețe
- despre femei
- despre dinți
Atât de rarul animal...
Visasem că sunt un animal singur.
Că toți cei ai mei, cei
cu ochiul galben pe spinare, ah,
pieriseră, și
singur, făr' de logodnică, pradă
îngenuncheam roțile în strălucirea
capetelor alăptate de săgeți.
Ah, tu, cuvântule, pentru nimenea spus!
Doi-trei, patru-cinci
m-au încolțit
cât mai sunt, există, este.
Sigur este,
cade soarele la apus pe el.
Să mai fiu, dar de ce?
Liniștea unui ochi galben pe spinare
și nasul umed din care răsare
verdele firului de lumină
l-aș mai ține un timp, dar de ce?
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Nichita Stănescu despre lumină, despre zoologie, despre verde, despre timp, despre galben, despre existență sau despre animale
Calitățile la nevoie se cunosc...
citat celebru din Camil Petrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Camil Petrescu despre cunoaștere
Este mai ușor să înjuri decât să judeci.
citat celebru din Voltaire
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!