Către mijlocul secolului al XIX-lea, ultimul reprezentant al boierilor Gorj era boierul Radu. Născut în castelul din Carpați, își văzuse familia stingându-se în jurul lui, în primii ani ai tinereții. La douăzeci de ani se pomeni singur pe lume. Toți ai săi căzuseră an de an, precum crengile fagului secular de care superstiția populară lega însăși soarta cetățuii. Fără rude, ba s-ar putea spune și fără prieteni, ce va face boierul Radu pentru a umple răgazurile plictisitoarei singurătăți pe care moartea o iscase în jurul său? Care-i erau gusturile, înclinațiile aptitudinile? Nu i se cunoștea nici una, în afara unei patimi nestăvilite pentru muzică, îndeosebi pentru cântul marilor artiști ai vremii. Așa că, lăsând în grija unor bătrâne slugi castelul, de pe atunci tare părăduit, pieri într-o bună zi. Și tot ce se află mai târziu a fost că-și întebuința averea, care era foarte însemnată, pentru a străbate cele mai de seamă centre lirice ale Europei, teatrele din Germania, din Franța și Italia, unde-și putea astâmpăra nesătulele sale pofte. Era un excentric, pentru a nu spune un maniac? Ciudățenia felului său de viață îngăduia asemnea păreri.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Jules Verne despre timp, despre viață, despre tinerețe, despre superlative sau despre prietenie
După cei mai autorizați fruntași din Verești, existența cetățuii era legată de cea a bătrânului fag, ale cărui ramuri se crispau pe bastionul din colț, aflat la dreapta zidului.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Jules Verne despre existență sau despre crengi
Dintre blocurile răspândite pe Podișul Orgal trebuia ales unul, a cărui orientare să ofere cel mai bun adăpost împotriva vântului de sud-vest, care începea să piște.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Jules Verne despre vânt
Satul Verești e atât de puțin însemnat, încât cele mai multe hărți nici nu-i indică așezarea. În ordine administrativă stă chiar mai prejos decât vecinul lui, numit Vulcan, după numele porțiunii masivului Pleșa, pe care amândouă se află pitoresc cocoțate.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Jules Verne despre vulcani, despre sat sau despre hărți
Așa era și cu cetățuia, cu alte cuvinte Castelul din Carpați. Nu era cu putință să-i deosebești formele nedeslușite, pe Podișul Orgal, pe care-l încununa la stânga pasului Vulcan. Nu se desprinde în relief pe fundalul munților. Ceea ce ai fi îndemnat să iei drept donjon nu e, poate, decât un stâlp de piatră. Privitorul crede că zărește crenelurile unui zid dintre bastioane acolo unde nu se află, poate, decât o creastă stâncoasă. Întregul e vag, nehotărât, nesigur. Astfel că, dacă am da crezare diverșilor turiști, castelul din Carpați nu există decât în închipuirea locuitorilor din comitat.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Jules Verne despre munți, despre castele sau despre Carpați
Castel părăsit, castel bântuit, castel cu vedenii. Imaginațiile vii și arzătoare l-au populat curând cu fantome, acolo se ivesc strigoi, iar duhurile se întorc la ceasuri de noapte. Tot așa se petrec lucrurile în unele ținuturi superstițioase ale Europei, iar printre ele Transilvania poate năzui la un loc de frunte. De altfel, cum s-ar fi putut rupe satul Verești cu credințele supranaturale?
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Jules Verne despre populație, despre noapte sau despre Transilvania
Satul Verești e o uliță, numai o uliță largă, ale cărei pante repezi fac destul de neplăcut suișul sau coborâșul. Ulița slujește drept drum natural între frontiera valahă și cea transilvană. Pe aici trec cirezile de boi, turmele de oi, porcii, negustorii de carne proaspătă, de fructe și cereale, rarii călători care se încumetă prin trecătoare, în loc să ia drumul de fier spre Cluj și valea Mureșului.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Jules Verne despre văi, despre graniță, despre fier sau despre comerț
Castelul din Carpați ar fi meritat totuși să fie vizitat de către turiști și iubitori de antichități. Poziția lui, pe creasta Podișului Orgal, e deosebit de frumoasă. De pe platforma superioară a donjonului priveliștea se întinde până la ultima limită a munților. În spate unduie lanțul înalt și atât de capricios ramnificat, care alcătuiește hotarul cu Valahia. În față se adâncește sinuosul pas Vulcan, singurul drum practicabil între provinciile limitrofe.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Jules Verne despre înălțime sau despre frumusețe
Cel mai sigur mijloc de a te lămuri în legătură cu existența castelului, ar fi să te înțelegi cu o călăuză din Vulcan sau din satul Verești, să urci prin chei, să te cațeri pe culme, să vizitezi toate clădirile. Numai că o călăuză e și mai anevoie de găsit decât drumul ce duce la cetățuie. În acest ținut al celor două Jiuri nimeni nu s-ar învoi să călăuzească un călător spre castelul din Carpați, oricare i-ar fi răsplata.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fie că-i vorba de stânci îngrămădite de natură în epocile geologice, după cele din urmă convulsii ale solului, sau de construcții datorate mâinii omenești, peste care a trecut suflarea timpului, ele seamănă oarecum, privite de la o depărtare de câteva mile. Piatra brută sau ceea ce a fost piatră cioplită se confundă cu ușurință. De departe, aceeași culoare, aceleași devieri ale liniilor, în perspectivă, aceeași uniformitate de nuanță sub patina cenușie a secolelor.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Jules Verne despre stânci sau despre natură
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Castelul din Carpați, adresa este: