Vrăjitoarea
Și așa,
cu scorțișoare și cuișoare,
și tăciuni și cărbuni
și vin de vanilie,
așa, cu ochii legați.
Și mă afumă cu păr de lup
și așează ea pe frunte
piepteni ciudați de os,
o claviatură.
Și așchii
și mari cioburi de lună
și felii de cartofi,
amidonul trage durerea,
ține minte, să știi.
Da, țin minte,
pacientul nu uită,
dar este cineva uitat
în pădure, în orașul de fag,
o neființă culcată
pe un pat de moarte
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Emil Botta despre timp sau despre păduri
Romanța iahturilor
Iahturile albe,
Iahturile roșii,
Iahturile negre,
Iahturile celor înfrățiți cu marea,
Înfrățiți cu vântul
Și cu resemnarea ―
Iahturile vieții
Ancorară-n port
Dimineața-n clipa când cântau cocoșii.
Iahturile albe ancorară-n dreapta,
Iahturile roșii ancorară-n stânga,
Iahturile negre ancorară-n mijloc.
Iahturile albe aduceau cu ele
Cântece și-ovații,
Marșuri triumfale,
Pilde de-ndrăzneală și de vitejie,
Toată chintesența unei generații,
Tot ce cântă glonțul,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Ion Minulescu despre sânge
- despre muzică
- despre zile
- despre vânt
- despre viață
- despre tristețe
- despre timp
- despre roșu
În modalitatea persoanei este o contradicție între devenirea trăită întru ființă și devenirea anunțată întru devenire.
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Constantin Noica despre devenire sau despre viață
Vino, nu veni
În timp ce sufletele rătăceau, am rămas ca statui funerare,
vitrege nopți pe malul apei sorbindu-ne privirile amare.
Frumoasă și tristă erai!
Gloriei tale fost-am cupă, de-argint vasul.
Printre rarele trestii, când luna lucea, eram pasul tău, mersul tău, eram
Pasul.
Vino, nu veni, iubito, între toate aleasă,
Vino, nu veni, dulcea mea înserare
Pe malul apei să amurgim, împietriți ca statui funerare.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Emil Botta despre tristețe
- despre suflet
- despre seară
- despre noapte
- despre iubire
- despre frumusețe
- despre apă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Din cele mai arzătoare dorințe adesea apar cele mai distrugătoare dușmănii.
citat celebru din Socrate
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Socrate despre superlative sau despre dorințe
Orice filosofie este fie cunoaștere din rațiune pură, fie cunoaștere rațională din principii empirice. Prima se numește filosofie pură, a doua filosofie empirică.
citat celebru din Immanuel Kant
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Immanuel Kant despre principii, despre filozofie sau despre cunoaștere
Elanul creator nu cunoaște piedici.
citat celebru din Nicolae Titulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb, alb imaculat
Trece luminat
acel fermecat,
cu ochi clocotit,
cu ochi adâncit
de noapte săpat.
Și trece el, trece
prin frunzele nopții lăute.
De lance
mâinile străbătute,
în gloria nopții,
în ape lustrale,
ca vâsle de aur
le poartă.
Lucruri sălbatice,
urgii amicale
îl înconjoară.
Și acel fermecat
stă îngenunchiat.
Și spune ceva,
murmură ceva,
[...] Citește tot
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Emil Botta despre lumină sau despre frunze
Tânguioase, crengile
Murmurau a dragoste crengile
când în brațe te-am luat, pădure toropită.
La elyseica noastră nuntă
veni vulpea bearcă și căprița ciuntă.
Pocalul din care m-am cinstit
purta un rubin otrăvit.
Ah, bine-i să mori
prins în al miresei val de plânsori!
Să adormi liniștit
în al fagilor schit
Bine-i să mori prea timpuriu,
în dulcea plasă,
în pădurea deasă,
într-un cort ruginiu.
Murmurau tânguioase crengile
și-mi oftai amarâto pe veci turturea.
înfiorate murmurau crengile
și
Toamna, din cornu-i, sună, sună
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Emil Botta despre toamnă, despre somn sau despre moarte
Noapte de toamnă
Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... și numai ploaia dă cuvânt
E pace de plumb, e vânt, și pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.
Deschide, dă drumu, - adorato,
Cu crengi și foi uscate am venit,
În târg, o fată tristă a murit,
Și-au dus-o pe ploaie, și-au îngropat-o...
Dă drumu, e toamnă în cetate -
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... și peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și George Bacovia despre ploaie, despre vânt, despre tăcere, despre tristețe, despre toamnă, despre plumb, despre pace, despre noapte sau despre frunze