Schimbarea la față a sufletului
Am o mie de motive
Și-o mie de argumente
Valide, obiective,
Să nu cred în sentimente.
Totuși, după vreme lungă,
În această dimineață,
Când de obicei le-alungă,
Sufletul, schimbat la față,
Furișat după perdele,
Se-nchina din nou la ele!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Marius Robu despre suflet sau despre dimineață
Ageuzie
Plouă mărunt,
Ceru-i cărunt,
Sufletul meu,
Negru și greu,
Să fie nins,
Așteaptă-nvins...
O ușurare:
Prima ninsoare.
- Mai ai puțin,
Suflet sein
Să redevii,
Mai sunt prin vii
Struguri de must,
Al căror gust
E absolut
Gustu-ți pierdut.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre ploaie
Mușcate de ger
Mi-e frig de mine. Viscolesc.
Mi-e gerul gură care mușcă,
Mi-e noaptea vremea când albesc,
Mi-e dorul fiară-nchisă-n cușcă.
Ți-e foc de mine. Dogorești.
Ți-e gura două flori mușcate,
Ți-e noaptea vremea când roșești,
Ți-e dorul fiară-n libertate.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre noapte, despre flori, despre dor sau despre alb
Mlădiere - Veșnicie
Ochii timpului sunt orbi,
Timpul vede prin călcâie,
Două ciocuri ca de corbi
Dat-au chipul de momâie
Timpului ce, de-ar zări
Frumusețea ta, iubire,
N-ar mai trece, s-ar opri,
Mlădierea să-ți admire...
Iar lumea, prin urmare,
Ar fi nemuritoare.
poezie de Marius Robu (3 ianuarie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre timp, despre ochi, despre iubire, despre frumusețe sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Sunt sigur
Doamne, cât pot să fiu de singur!...
(Îmi începusem poezia)
Dar Dumnezeu, rupând hârtia
Mi-a spus: Ești singur că ești sigur?
Ce să-i răspund lui Dumnezeu
Care-i mai singur decât mine?
(M-am întrebat în gândul meu)
Sunt sigur, Doamne, doar de Tine!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre religie, despre poezie sau despre Dumnezeu
Toamna, vara e mireasă
Zile tot mai scurte,
Rochii tot mai lungi,
De-i faci toamnei curte,
Vara o alungi.
Zile tot mai scurte,
Rochii ca de popi,
De-i faci toamnei curte,
Vara o îngropi.
Zile tot mai scurte,
Rochii de mireasă,
De-i faci toamnei curte,
Vara nu se lasă.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre toamnă
Sâmbăta scaieților
De șapte dimineți,
La marginea potecii
Se ceartă doi scaieți
Degeaba, ca zevzecii.
De-o săptămână-ncoace
Nu s-au mai agățat
De fusta ce le place
Și care s-a urcat,
Intrând la șapte ape,
Scurtându-se treptat,
Până la cer aproape,
În ziua de sabat.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mersul tău este credința mea
Mersul tău e ca o poezie,
Două versuri care se succed,
Pașii tăi au învățat să scrie,
Scrisul lor e calea-n care cred.
Mersul tău m-a convertit la tine
Dintru ziua când ne-am cunoscut,
Fese, coapse, pulpe, glezne fine,
Toate-n rob al tău m-au prefăcut.
poezie de Marius Robu (13 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cina poetului din urmă
Îmi înserează sufletul departe
De răsăritul trupului visat.
Voi zămisli, tăcând, o nouă carte
Sau voi muri strigând: N-am apucat!
Poetul înserărilor se-nchină
La Dumnezeul său din răsărit
Și gura-i șușotește, parcă plină,
Ultima rugăciune: Te-am iubit!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre seară, despre visare sau despre moarte
Alchimie
Ochii mei când îi privesc,
Sânii tăi se întăresc.
Gura de i-ar săruta,
Sânii nu ar înceta
Procesul de întărire.
Excesul de fericire
Le dă, în mod palpitant,
Tărie de diamant
Cu foarte multe carate,
Deci maximă duritate;
Doi sâni, două nestemate.
poezie de Marius Robu (10 decembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!