XII
Dacă din dorința de a face ceva, vrei să umpli ulciorul tău, vino vino la lacul meu.
Apa va cuprinde cu putere picioarele tale și-ți va susura taina ei.
Umbra ploii ce vine, se-ntinde peste dune, nori negri întunecoși se odihnesc pe coroana albastră a arborilor, întocmai ca smocul de păr, pe sprâncenele tale.
Cunosc prea bine mersul pașilor tăi.
Sunetul lor face să zvâcnească neîncetat inima mea.
De trebuie să umpli ulciorul tău, vino vino la lacul meu.
Dacă trântită în voie vrei să lași să lunece pe-ntinsul apei ulciorul tau vino, vino la lacul meu.
Iarba câmpiei e înverzită și în depărtare florile sălbatice se ridică cu miile.
Gândurile tale vor părăsi adăpostul ochilor tăi ca și păsările cuibul lor.
Vălul tău se va nărui la picioarele ființei tale.
De n-ai nimic de făcut vino vino la lacul meu.
Dacă cu ochii plini de somn vrei să te cufunzi în apă limpede, vino vino la lacul meu.
Lasă-ți pe mal mantia ta albastră, căci o apă mai albastră te va învălui.
Valurile s-or înmuia să-ți mângâie gâtul tău catifelat și să-ți șoptească mii de taine.
De vrei să te cufunzi în el, vino vino la lacul meu.
Dacă nebună, alergi spre viața morții vino vino la lacul meu.
E rece și nemăsurat de adânc.
[...] Citește tot
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Silvian Lorin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Rabindranath Tagore despre apă, despre ochi, despre întuneric, despre visare, despre viață sau despre timp
Acolo unde mintea nu se teme
Unde mintea nu se teme și fruntea este ținută sus;
Unde drumul cunoașterii e liber;
Unde lumea nu este fragmentată de înguști pereți domestici;
Unde vorbele vin din adâncimea adevărului;
Unde truda-și întinde neobosită brațele spre perfecțiune;
Unde râul limpede-al rațiunii nu se pierde-n deșertul trist al rutinei mortale;
Unde mintea este îndrumată de Tine-n deschiderea largă-a gândului și-a acțiunii
Acolo, în acel paradis al libertății, O, Tată al meu ceresc, trezește țara mea.
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rabindranath Tagore despre libertate sau despre gânduri
Nu păstra pentru tine...
Nu păstra pentru tine, prietene, taina inimii tale,
Spune-mi-o mie, doar mie, în taină
Tu, ce zâmbești cu-atâta gingășie
Șoptește-mi cât mai lin: inima mea te va auzi, nu urechea.
Adâncă-i noaptea, casa tăcută
Cuiburile păsărilor învăluite în somn
Deschide-ți printre lacrimi furișe
Printre zâmbete nesigure
Printr-o dulce-mbujorare a durerii
Deschide-ți taina inimii tale...
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rabindranath Tagore despre zâmbet, despre inimă, despre tăcere, despre păsări, despre prietenie, despre noapte sau despre durere
Sufletul Priveliștilor
Tu ești felurită la nesfârșit în exuberanța universului,
Doamnă cu multiple măreții!
Calea ta este semănată cu lumini,
atingerea ta face să nască flori,
trena rochiei tale mătură un dans de stele
și muzica ta cu note diverse își află ecoul printre
nenumărate lumi.
Dar unică în misterul de necunoscut al sufletului,
o, Doamnă a tăcerii și singurătății,
iată, te-ai preschimbat în corolă de lotus pe tulpina
Iubirii...
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de George Popa
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și Rabindranath Tagore despre suflet, despre stele, despre singurătate, despre naștere, despre muzică, despre lumină sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dacă plângi pentru că soarele a dispărut din viața ta, lacrimile te vor împiedica să vezi stelele.
citat celebru din Rabindranath Tagore
Adăugat de Karola Gulianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și Rabindranath Tagore despre plâns sau despre Soare
Jucării
Copile, cât de fericit ești tu, când pe țărână
o dimineață-ntreagă mi te joci c-o frântă
ramură în mână.
Zâmbesc privind la jocul tău cu mica, frântă
ramură în mână.
Sunt prins de treburile mele
și ore-ntregi socot la cifre grele.
Poate că-mi vei zvârli câte-o privire
și-un gând citit pe față:
"ce joc neghiob să-ți prăpădești cu el o dimineață".
Copile, am dat uitării arta de a mă pierde-n gol
cu bețe și cu turte de nămol.
Eu caut scumpe jucării topind
un bulgăr de-aur și argint.
Cu orice-ți cade-n mâini, pe-ne-alesele
îți făurești atâtea jocuri vesele.
Îmi irosesc și timpul și puterea
cu lucuri ce nicicând n-am sa le-ating.
În șubreda mea luntre mă tot zbat pe loc
râvnind să trec Marea Dorinței
[...] Citește tot
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rabindranath Tagore despre fericire, despre dorințe sau despre dimineață
Nu-ți este ție hărăzit!
nu-ți este ție hărăzit
să faci bobocul verde să-nflorească.
oricât l-ai scutura și l-ai lovi
nu-i în puterile tale
să-l faci să dea petale.
atingerea-ți murdară-l pângări.
îi smulgi petalele, și i le spulberi
fărâme le strivești în pulberi.
ah! nu-ți este ție hărăzit
să faci bobocul verde să-nflorească
cel care poate să-l deschidă
o face-atât de simplu!
i-aruncă o privire pe sub gene
și mustul vieții se pornește-n vene.
la suflul ăsta floarea-și scoate
aripile la vânt, vâslind din toate.
culori s-aprind ca dorul inimii curate
și o mireasă își destaină
dulcea-i taină.
cel care poate să-l deschidă
[...] Citește tot
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilul ce-i împodobit...
copilul ce-i împodobit
în scumpe haine princiare
și poartă lanțuri de giuvaericale
pe după gât
își pierde plăcerea jocului;
veșmintele-l stânjenesc la fiecare pas.
de teamă că se zgârie
sau își păstrează mâinile în colb
deoparte stă de lume
de spaimă nici nu se clintește.
- Mamă, oare-i priește
această închisoare de scumpeturi
dacă-l îndepartează de țărâna sănătoasă
dacă e jefuit de dreptul de-a pătrunde
în marele bazar al vieții-obișnuite, omenești?
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rabindranath Tagore despre mâini, despre frică sau despre copilărie
* * *
Acolo unde mintea nu e încolțită de frică și poți să-ți ții capul sus,
Acolo unde cunoașterea e liberă pentru toți,
Acolo unde lumea n-a fost fragmentată de pereții înguști ai caselor,
Acolo unde cuvintele vin din profunzimea adevărului,
Acolo unde străduința neobosită își întinde brațele spre perfecțiune,
Acolo unde izvorul clar al rațiunii nu și-a pierdut calea în nisipul mohorât al deșertului obișnuințelor moarte,
Acolo unde mintea e condusă înainte de ea însăși în tot mai larga gândire și acțiune,
Acolo în Raiul libertății, o, Tată, acolo să se trezească țara mea!
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rabindranath Tagore despre religie sau despre moarte
* * *
M-ai rânduit printre învinși.
Simt că nu-mi este dat nici sa înving
și nici să ies din luptă.
Mă voi cufunda în abis, ca să-i ating limitele.
Am să joc jocul înfrângerii mele.
Voi pune în joc tot ceea ce am
și, când voi fi pierdut totul, voi juca și ființa mea însăși.
Și poate că atunci voi fi recucerit totul
datorită totalei mele despuieri.
poezie celebră de Rabindranath Tagore
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!