Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor de Petre Raicu

Cele două catene polinucleotidice ale ADN sunt complementare, deoarece de ordinea în care se succed nucleotidele într-una depinde ordinea nucleotidelor în cealaltă. Bazele purinice şi pirimidinice sunt unite între ele prin legături duble sau triple de hidrogen, care, fiind în număr suficient de mare de-a lungul macromoleculei, asigură coeziunea şi stabilitatea ADN.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acizii nucleici sunt substanţe macromoleculare alcătuite din unităţi mai simple denumite nucleotide. O nucleotidă este formată dintr-o bază azotată, un zahar şi un radical fosforic. Bazele azotate din macromolecula acizilor nucleici sunt de două tipuri: purinice şi pirimidinice, ele rezultând dintr-un nucleu comun denumit purină şi respectiv pirimidină, derivaţi din inelul benzenic.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre deosebire de ARN, care este de regulă format dintr-o singură catenă polinucleotidică, ADN este alcătuit din două catene paralele, legate între ele întotdeauna, printr-o legătură între o bază azotată purinică şi una pirimidinică. Ca urmare, în macromolecula de ADN nu există decât următoarele patru tipuri de legături: adenină-timină; timină-adenină; guanină-citozină; citozină-guanină.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema originii vieţii pe Pământ a suscitat întotdeauna discuţii aprinse. Unii oameni de ştiinţă consideră că această problemă este insolubilă, pentru că nu se pot reconstitui exact condiţiile care au existat acum aproape 4 miliarde de ani, în timp ce alţii o simplifică la maximum, admiţând că amestecul primordial a diferite substanţe chimice şi produşii care apăreau ar fi trebuit să ducă la naşterea materiei vii.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înalta eficienţă cu care sunt fabricate substanţele necesare celulelor ar putea fi invidiată de oricare combinat industrial ultramodern. Ea se datorează faptului că celulele au capacitatea să-şi autoregleze activitatea, în funcţie de condiţiile de mediu ambiant şi ca urmare, la un moment dat, ele produc numai substanţele de care celula şi respectiv organismul căruia îi aparţine, are nevoie şi numai în cantităţile necesare.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sprijinul concepţiei privind apariţa vieţii stau o multitudine de date experimentale. Astfel, s-a demonstrat în laborator că este posibilă sinteza abiotică (în absenţa vieţii) a unor substanţe organice, cum sunt aminoacizii, bazele azotate, unele nucleotide şi chiar tipuri mai simple de polinucleotide şi polipeptide. Deci, cercetătorii au putut să reproducă în laboratoare unele momente din procesul de apariţie a vieţii.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celula este comparată adesea cu un uriaş combinat chimic care lucrează cu o mare eficienţă, având propriul său centru de comandă în cromozomi, cu uzine energetice reprezentate de mitocondrii, cu uzine pentru transformarea energiei luminoase în energie chimică – în cloroplaşti, cu uzine de fabricare a proteinelor – în ribozomi, cu posibilităţi de transmisie a informaţiilor de la centrul de comandă spre citoplasmă şi viceversa etc.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bacteria Dialister pneumosintes, care prezintă cea mai mică celulă de tip procariot cunoscut până în prezent, apa reprezintă 75%, iar restul este reprezentat de proteine, acizi nucleici, glucide, lipide etc. Bacteria conţine circa 800 de tipuri diferite de proteine care, prin activitatea lor enzimatică, asigură catalizarea a 500-1000 de reacţii chimice indispensabile vieţii; aceasta este limita inferioară cunoscută la care se manifestă viaţa.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probabil chiar la începutul evoluţiei celulare au fost produse – pe baza elementelor chimice existente în mediu – molecule de ATP (adenozintrifosfat), una dintre cele patru nucleotide din acizii nucleici, cu rol central în energia celulară. De asemenea, celulele primitive aveau capacitatea de a folosi diferite substanţe organice pentru a sintetiza riboza, dezoxiriboza, fosfaţii, derivaţii purinici şi pirimidinici, aminoacizii, sărurile, necesare pentru activitatea lor metabolică.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Studiul ADN provenit de la diferite specii de plante, animale şi microorganisme a arătat că el suferă variaţii mari de la o specie la alta, în ce priveşte cantitatea diferitelor baze azotate şi mai ales raportul citozină-guanină/ adenină-timină. Pe această bază s-a ajuns la concluzia că deosebirea esenţială între ADN-ul provenit de la diferite specii constă în ordinea de succesiune a legăturilor între bazele azotate purinice şi pirimidinice, în timp ce raportul dintre bazele purinice şi pirimidinice se menţine constant şi egal cu unitatea.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!