Trei întrebări pentru cea mai frumoasă
Ce bărbat, văzându-te, n-ar vrea
Să te aibă, dacă s-ar putea?
Ce bărbat, în viață, nu-și dorește
Să-i zâmbești, măcar, când te privește?
Și mai vreau să-ți pun o întrebare:
Ce bărbat te vede și nu moare?
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Marius Robu despre viață, despre moarte, despre frumusețe sau despre bărbați
Soarele din urma ploii
Ești frumoasă ca un strop de rouă
Pe corola florii unui crin,
Într-o dimineață-n care plouă,
După care cerul e senin.
Ești frumoasă ca o blândă rază
Care s-a ivit și a picat
Dintr-un soare dulce, de amiază,
Într-o zi în care a plouat.
poezie de Marius Robu (25 mai 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre ploaie, despre Soare sau despre flori
Sufletul, însă
Sunt măsurat de îngeri cu niște aparate
Ce nu au nicio formă și nicio greutate...
Nu știu ce îmi măsoară, dar cred că s-ar putea
Să fie pentru suflet, că mintea n-ar prea vrea
Să fie măsurată, gândind că e constrânsă;
E o răutăcioasă... cu sufletul bun, însă.
poezie de Marius Robu (24 august 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre suflet
Privire de dimineață
Să nu pleci de-acasă neiubită,
Femeie frumoasă, când iubești,
Dacă vrei să fii frumos privită
Și dacă frumos vrei să privești.
Să nu pleci de-acasă dimineața,
Dacă nu ți-e visul împlinit,
Ca, zâmbind, să te privească viața
Și, zâmbind, să te privesc iubit.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre iubire, despre dimineață, despre visare, despre femei sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Tu ești o soare
Ești atât de sclipitoare,
Încât mintea mea orbește
Când la tine se gândește,
Ca un ochi privind un soare.
Ești atât de orbitoare,
Încât, dacă n-ar fi soare,
I-ai fi înlocuitoare
Și n-ar fi nicio schimbare
Pentru lume. Pentru mine
Ar fi, soare, mult mai bine.
poezie de Marius Robu (10 mai 2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secretul toamnei
S-a întors toamna de unde
Nouă luni a petrecut,
Însă ceva grav ascunde:
Nu-i cea de anul trecut.
Asta e c-un an mai mică,
Și mai tânără apare,
Mai frumoasă, vasăzică...
Sau eu sunt c-un an mai mare,
Mai bătrân și mai urât,
Ostenit de poezie...
Sper că nu voi fi pârât,
De voi, toamnei, că nu știe.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre toamnă, despre timp sau despre poezie
Cu rele și bune
Picioarele tale
Și-ascund în sandale
Secreta venire
La mine-n iubire.
Și buzele mele
Sărută curele,
Secretă, sub ele,
Simțind a ta piele.
Sub care, secret,
Pulsează încet
Un sânge iubit,
Spre mine pornit.
Ce-i drumul, iubire?
O piele subțire,
Sub care, spre mine
Piciorul tău vine.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre picioare
Numărul, timpul și necazul meu
Mă simt ca o duminică pe care celelalte zile ale săptămânii o cred nebună.
Mă simt ca un soare pe care celelalte stele îl cred lună.
Mă simt ca un ceva pe care altceva îl crede nimic.
Mă simt ca un cineva pe care ceilalți nimeni îl cred, și zic:
- Doamne, tu simți că sunt mai mulți aceia care mă cred pe mine nimic sau mic,
Decât aceia care te cred pe tine mare sau tot?
- Stai liniștit, nu-i cazul, nici vremea să-i socot!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre stele
Pastel
Miroase lumina stingher
Și frunzele pică de probă,
Salut, anotimp efemer,
În verde și galbenă robă!
Miroase a păsări gătite
Să plece pe drumuri de zări,
Adio, voi zile-nsorite,
Cărați-vă-ncet în uitări!
Miroase a struguri în pârg,
Porumbul e gata de moară
Și molcome care, spre târg,
Trosnesc sub a verii povară.
Pe dealuri, o fată străină,
Cu ia cusută-n arnici,
Pornește spre sate să vină;
E toamna, miroase de-aici!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre lumină
Nedumerire
Doamne,
Mă uit în urma mea
Și te văd numai pe tine
Departe de tot
Aproape de părinți.
Mă uit înaintea mea
Și te văd tot
Numai pe Tine
Tot așa de departe,
Aproape de copii
Ce-o fi cu distanța asta
Între Tine și tine
În mijlocul căreia
M-ai răsărit
De nici nu știu
Din care parte
Să te chem
Pe la mine.
poezie de Marius Robu (19 februarie 2007)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!