* Zis-a Domnul "Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura." - Matei 5, 6. Evanghelistul Matei face referire la dreptatea din Împărăția cerească, dar pământenii au o dilemă: Până la Dumnezeu nu-i mănâncă sfinții?
fabulă aforistică de Maria Filipoiu (20 februarie 2022), traducere de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Sunt un narcisist, pentru că am un puternic simț al plăcerii izvorâtă din lucrul bine făcut. Mă privesc des în oglindă fără nicio problemă. Îmi place de mine chiar când sunt neîngrijit. Mă îngrijesc. Și apoi mă privesc din nou, și-mi place imaginea mea.
citat clasic din Gianfranco Ferre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când realizezi pentru prima oară ce banal de simplu e ceea ce căutai, te cuprinde un hohot de râs. Câtă agitație, câtă spiritualitate, câtă cunoaștere, cât efort, câtă teorie, câtă practică! Și totul se dovedește în final a fi de o simplitate inimaginabilă.
citat din Marius Cretu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altfel
e-atât de simplu să tac
durerea sub pietre
nimic de-înțeles
rătăcirile fug
coarda pe care se cațără
celulele
se rupe
uitarea
despre noi
vânt iubito
la schimb
tăcerea -
gardul prin care
fluturii pleacă
îmbrăcați în haine
[...] Citește tot
poezie de Ileana Popescu Bâldea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am încetat, după mai mult de douăzeci de secole, să lăudăm castitatea frumoasei Suzana și rezistența ei față de cei doi bătrâni libertini; dar victoria ar fi fost mult mai demnă de laudă și mai glorioasă dacă indiscreții care au surprins-o la baie ar fi rivalizat cu ea în tinerețe și frumusețe...
autor necunoscut/anonim (1854)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în franceză.* * *
fricile stau ca niște mici noduli sub piele
fricile n-au case n-au familii
nici prieteni adevărați
pentru ca nici ele nu sunt adevărate
de asta nici nu le vezi la lumină
de asta nici nu sparg pielea
ca să iasă și ele odată
acolo unde stau au bordeie
și se hrănesc cu morțile noastre antetrăite
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
Stau și privesc e totul sumbru
Mă tânguiesc și iarăși umblu,
Pivind semeț negura serii,
Aud un glas străbătător durerii.
Și nu consimt morbida soartă
A gândurilor ce mă poartă
Spre prăpădire sufletească
Și dispariție lumească.
Va fi întuneric și rece
Sentimentele vor trece
Vor ajunge în străfunduri,
Ale sufletului gânduri.
poezie de Andreea Catalina
Adăugat de Andreea Catalina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâzgălitură
Chipul lui Rexroth reflectând istovit
bucuria omenească
Păr alb, sprâncene-naripate
mustața ca o mătură,
flori țâșnind din
capul său trist,
ascultând cântecul de stradă al lui Edith Piaf
în timp ce ea străbate universul
din care-a dispărut orice urmă de viață
și orașele s-au făcut nevăzute
a rămas numai Dumnezeul Dragostei
zâmbind.
poezie de Allen Ginsberg (martie 1956)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Howl and Other Poems" de Allen Ginsberg este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Nasul lui Moș Crăciun
Crăciunul nu-i o amintire
dovadă este iată Moșul
pe-afară ninge în neștire
și plin de stele pare coșul
Dovadă totuși este Moșul
Crăciunul nu-i o sărbătoare
a treia oară va cânta cocoșul
să-l auzim pe cine doare
Crăciunul nu-i o sărbătoare
pe-afară ninge în neștire
zăpada ce mânca-va oare
Crăciunul nu-i o amintire
Dovada este totuși Moșul
și nasul tău copile roșu
poezie de Costel Zăgan (18 decembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Porci
La ceasul când mama mea era în dureri
au înconjurat casa și cartierul, toată țara
a fost arsă în foc, cum arde febra.
M-au urcat într-un camion ca pe atâția alții
dezbrăcați de viitor. N-am mai fost strigat niciodată
pe numele meu, nimeni nu m-a mai chemat,
aveam doar un număr lung, precum drumul
pe care mergeam, sau mai degrabă,
pe care eram duși: noi eram porci
cu un număr tatuat,
pe un drum întunecat în mijlocul nopții.
poezie de Juan Calero Rodriguez, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!