Uneori și eu eram vesel și plin de nădejdi, însă acum mă simțeam ca un butoi gol și dogit și îmi lipsea până și gustul vieții. Văzduhul fierbinte mă scălda în sudoare. Soarele, cu ciocanele lui de foc, mă izbea drept în creștet.
Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Zaharia Stancu despre viață, despre foc sau despre Soare
Toamna se înteți și seticăloși cu totul. Cerul se învineți, se înnegri, se apropie depământ și-l înecă sub șuvoiul ploilor. Orașul mărunt se dărăpănă și se afundă și mai mult într-un orcan de bălți, de smârcuri și de noroaie. Copacii își plânseră cele din urmă frunze, se întristară și se despuiară, începură să tremure și își arătară, ca niște milogi de bâlci, trupurile acoperite descoarță plesnită și buboasă și ramurile strâmbe, răsucite, chinuite.
Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974, Capitolul XIV
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Zaharia Stancu despre toamnă, despre ploaie, despre oraș, despre negru, despre frunze, despre crengi sau despre copaci
De luat, te ia. De dus, te duce. Dar unde te duce?
Moartea! Ce-o mai fi și cu moartea? Dar cu viața... Ce-o mai fi și cu viața?
Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974, Capitolul XIV
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Zaharia Stancu despre moarte
gură de om,
gură de câine
cere pâine...
Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Zaharia Stancu despre pâine sau despre gură
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974, adresa este: