Steaua mea de ceară
Steaua mea de ceară
Plânge către seară,
Dorul de lumină
Arde în rășină.
Luna, ca o pară,
Raze reci presară,
Norii se adună
Prevestind furtună.
Codrii-n vânt frământă
Ruga cea mai sfântă
Râul ca un stihar
Pogoară spre altar.
Dorul greu m-apasă
Pe drumuri de casă,
Pe cărări hoinare
O sfântă chemare.
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A pogorât un Duh
Pe frunze de plumb cobor peste sat,
Drumuri uitate la geamuri ne bat.
Cumpăna-n cruce tresare-n fior,
Glasuri de clopot se nasc din izvor
Stele de nea se adună-n ogradă.
Tata, desculț, se roagă-n zăpadă.
Făcliile veghează pe la porți,
Bătrânii-mpart colivă pentru morți.
Miroase a tămâie-n văzduh,
Din cer sfințit a pogorât un Duh.
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de ceară
Sub floare ninsă s-a uscat
O lacrimă de primăvară,
Mă înalț din mine peste sat
În noaptea stelelor de ceară.
Un câine vagabond mai latră
Ador nebun de lună plină,
Cărbunii stinși veghează-n vatră
Și masa-i pusă pentru cină.
Pe lavița din colț un dor de mamă
Cu ochii duși, de abia mai cată
Cu glasul stins ea cheamă
Feciorul dus la geam să-i bată.
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi caut casa-n miez de iarnă
Îmi caut casa-n miez de iarnă
Când albe stele stau să cearnă
Când doarme satul printre cetini
Uitat de mine și de prieteni,
Când luna picură în sânge
Și cumpănă fântânii plânge,
Când vântu-n chiot de zăpadă
Îmi iese-n cale să mă vadă,
Când dorul nesfârșit mă cheamă
Prin somnul zbuciumat de mamă,
Când pașii ce mă poartă suie
Spre ușa răstignită-n cuie...
Îmi șterg o lacrimă uitată
Și stau la sfat cu tine, tată!
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Stele de ceară, adresa este:
