Sonetul XXVII
Oare-i vremea aievea, nimicitoare?
Când, pe creste, cetatea fi-va sfărmată?
Inimă, pururi de zei, nu ții tu oare?
Când demiurgul va să te-abată?
Suntem noi oare plăpânzi, plini de teamă,
precum destinul prea des o vădește?
Copilăria-adâncă, cum nu ia-n seamă
făgăduinți din străfund de ce amuțește?
Ah, trecătoare stihie!
Treci prin cel ce te-mbie
încrezător ca un fum...
Dar cei ce suntem, înfăptuim
știind că trecem, cât dăinuim:
unelte pe-al zeilor drum.
poezie de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea a doua, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la Vezi ce a mai spus Rainer Maria Rilke despre inimă sau despre frică
Sonetul XII
Slavă duhului; unirea mult râvnită
el ne-o poate da. Trăim doar semne.
Pașii mici ai orelor dânsul le-însemne,
lângă ziua cea drept hărăzită.
Nu știm locul nostru-adevărat,
dar purtarea dreaptă ne sporește
și aflăm pe cei ce ne-au aflat;
iar pustiul necuprins rodește...
Năzuință pură. Cântec al puterii!
Trebilor îngăduite, mulțămită,
n-ai scăpat de praștia durerii?
Pe ogor cu sârg țăranul stăruie
și sămânța-i verii rod sortită.
Dar nu e de-ajuns: pământul dăruie.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre viață, despre timp, despre ore sau despre muzică
Sonetul XV
O, darnică, tu, gură de cișmea
grai de cleștar unic, neprihănit,
naintea curgătoarei fețe-în gâlgâit,
marmoreană mască! Apa-și ia
izvoru-în fund de apeduct. Sus, calcă
din Apenini, costișele morminte
purtând cu dânsa spusele cuvinte
prelinse-în vreme pe-nnegrita falcă.
Și ca-într-o cupă le rostogolește
în leneșa ureche adormită;
urechii-marmore în veci grăiește:
urechea gliei! Doar ei hărăzită
îi este șoapta. Un ulcior de-împingi,
rostita clipocire parcă-o stingi!
poezie de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea a doua, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre gură sau despre cuvinte
Sonetul II
Și-aproape-o fată-a fost și s-a iscat
din fericirea unică a lirei,
senin luci prin vălul primăverii
și în urechea mea își făcu pat.
Dormea în mine. Totul somn era.
Copacii ce-am admirat vreodată,
cerul palpabil, lunca mângâiată
i-orice uimire ce a fost a mea.
Dormea dar lumea. Cum a fost creată
de tine, zeu ce cânți, de nu dorea
să fie trează? Se iscă, dormi.
Și unde-i moartea-i? Oare vei găsi
acest motiv, cât cântul va dura?
Din mine unde cade ea?... Aproape-o fată
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre copaci
Sonetul XXV
Auzi dar, sună-întâia hărnicie
a greblei; iarăși ritmu-i omenesc;
în frâu ținută, prea tăcuta glie
puteri, în prag de primăvară-i cresc
dând gust, nu crezi? la tot ce vine;
acel ce-ades spre tine merge, iată
nu crezi că-i noul? Niciodată
cuprins, el te-a cuprins pe tine!...
Stejarii ce prin iarnă străbătură
vestesc în seară, castaniul verii
și semne-și fac în suflul adierii.
Par negre tufele din bătătură,
în negru mai deplin zac bălegare,
și fiecare ceas mai tânăr pare.
poezie de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea a doua, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre tinerețe, despre seară sau despre creștere
Sonetul XXI
Primăvara s-a-ntors; iar pământul
pare copilul ce versuri recită:
multe, ce multe!... Sârgul, avântul
învățăturii: răsplata-i primită!
Aspru fu dascălul! Cuget măiastru
cu barba-i de nea, colilie.
Dar cum vom numi, verde și-albastru?
Se cade s-o știm. El o știe, o știe!
Voios cu copii, pământ dezlegat
vrem să te prindem la joacă!
Cel mai voios izbutește, pământ!
Că harnicul dascăl, nespus te-a-nvățat:
ce-i rădăcină, slova-și desface,
lungi și grele tulpini cântând al tău cânt.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre poezie sau despre copilărie
Sonetul XIII
O, pară, vișina, mărul în pârg,
agrișele... poamele toate vorbesc:
de moarte vorbesc, de-al vieții sârg...
îl presimți și pe-un chip copilăresc.
Gustă sucul: purcese departe.
Simți molcom pe limbă tâlcul nespus;
curg gânduri fără vorbe deșarte;
prinse-n rod, carnea lor ni le-a spus!
De rostești vorba: măr, toți o știu;
dar mai dens dulce suc simte gura
mângâind legănat mușcătura,
limpezit tot mai treaz, străveziu;
Îndoit râs solar, pământesc :
O trăiri!... Simțământ... urieșesc!
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre moarte sau despre gânduri
Sonetul VI
E de pe-aici? Nu; două-i sunt hramuri.
Întinsa lui fire, bogat s-a-mplinit.
Îndoaie dibaci ale sălciei ramuri,
cine-n străfund rădăcini a ghicit...
Noaptea, pe masă să nu-întârzie
pâine sau lapte: pe morți îi îmbie!
Amestecă vraciul aflat pe-aproape,
sub milostivile-i pleoape,
și pe toate cele văzute le drege,
vrăjite-n țărână și fum de vergea,
aievea să-i fie vedenia, lege!
Nimic nu-i poate icoana strâmba,
în iatac ori mormânt s-o-mpresoare,
preaslăvind inele, paftale, ulcioare.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Nicolae Argintescu-Amza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre noapte
Sonetul IV
O, voi cei gingași, uneori intrați
în suflul ce nu cugetă la voi,
pe-obraji să se prefire dar, lăsați;
din nou unit, el tremură apoi.
O, voi cei fericiți, voi, mântuiți,
voi ce păreți al inimii-nceput.
Arc de săgeți, și de săgeți țintiți,
veșnic în plâns sclipiți de-un zâmbet mut.
Nu vă-nspăimânte durerea. Povara
dați-o pământului greu înapoi;
grei sunt și munții, grea e și marea.
Chiar pomii sădiți, de copii, mai apoi,
nu i-ați mai dus; erau grei pentru voi.
Dar adierile... dar depărtarea...
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre plâns
Sonetul I
Și-un pom crescu. O, pură depășire!
O, cântă-Orfeu! O, în auz pom mare!
Totu-a tăcut. Dar chiar în amuțire,
fu început și semn și transformare.
Și s-au iscat din liniște-animale,
din codrul clar, de cuib, culcuș, desprins;
și nu din vicleșug sau spaimă-au
prins să fie-n ele-atâta de domoale,
ci din auz... Glas, răgete pustii
părură mici în inimi. Și-unde doar
colibă fu, mai ieri, spre a primi
aceasta, loc de pofte-ntunecat,
cu o intrare-ai cărei stâlpi tresar
un templu în auz tu le-ai creat.
sonet de Rainer Maria Rilke din Sonete către Orfeu, Partea întâi, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Vezi și Rainer Maria Rilke despre tăcere
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Sonete către Orfeu, adresa este: