Îndată a ieșit domnul Iacobache, primarele, cu slujbașii; și Ghiță, cel mai spătos și mai de ispravă fecior boieresc, s-a crăcănat în capul satului, cu mânile-n șolduri, și-a dat căciula pe ceafă și a prins a striga cumplit, cum îi era obiceiul, de s-auzea până-n vale, peste zece hudiți: Ascultați... oameni buni!... Vine apa mare și ia podul! Ascultați... poruncă boierească: să iasă din fiecare liță câte doi oameni! Iar a început să buciume Ghiță în capul satului...
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Mihail Sadoveanu despre început, despre văi, despre superlative, despre sat, despre poduri sau despre apă
Zile și nopți a plouat; a plouat o săptămână, două. Oamenii umblau pretutindeni veseli, călcând fără să se uite prin mocirle. O zi apoi a contenit curgerea: soarele căta înapoi de la asfințit, din munți. «Se face vreme bună deacu...» ziceau oamenii. Dar peste noapte prinse a turna cu găleata. Și pe urmă ploaia lungă a miezului nopții s-a întemeiat iar, fumurie, pornită pentru veșnicie parcă. Pâraie umflate s-au năpustit în ogoare. Păgubiții se scărpinau în cap; ceilalți îngânau cu filosofie: «Tot mai bine așa decât secetă!»...
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Mihail Sadoveanu despre noapte, despre timp, despre ploaie, despre zile sau despre munți
Am venit! ziceau oamenii veseli și strângându-se pe lângă prispă.
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate-ați venit, măi, să vă puneți împotriva Siretului!? strigă el, rânjind. Măi Nastratin, ia mai spune, bre, vorba lui cuconu Cilip! Mare comedie spune cuconu Cilip!
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii tăceau în jur și priveau cum vine, năvalnic și plin din mal în mal, Siretul cu ape gălbui. Șăicile săltau întruna, și podul gemea necontenit din încheieturi. În josul râului lunca era înecată. Sălciile cele bătrâne pluteau pe apă ca niște căpițe, și soarele lucea în oglinda bălții ca un cuibar de foc
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Mihail Sadoveanu despre foc, despre bătrânețe sau despre Soare
Cuconu Cilip o poruncit așa... că nu care cumva să se ducă podul, că ne rămâne moșia tăietă în două. Aha! vă rămâne moșia tăietă în două! Și tu, măi Iordache, nu mai poți de scârbă! Oamenii prinseră a râde. Iordache începu să se scarpine în cap, ca să facă ceva, și zâmbea și el, cu obrazu-i mare și puhav înflorit de băutură.
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Mihail Sadoveanu despre râs sau despre flori
Căsuța, așezată pe dâmb nalt deasupra apelor, n-avea habar de înec. Vătăjelul Iordache Nastratin, care venise cu sătenii, începu vorba, lat și-ndesat, privind într-o parte cu ochii lui alburii: Moș Pahomie, iaca m-o trimăs cuconu Cilip cu ajutor... «Să nu cumva zice să se ducă podul, că ne rămâne moșia tăietă în două». Așa a zis cuconu Cilip Podarul se uită la Nastratin lung, măsurându-l cât era de nalt. Apoi avu o încrețitură de buze.
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Mihail Sadoveanu despre ochi
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Venea o moară pe Siret, adresa este: