Acșam dovalar
În Kars, sub cer cu fund de aur,
Pe când e soarele-n apus,
Încolăcit ca un balaur
Pe după deal aproape dus;
S-arată-n galbenul ce scade,
Topindu-și fața în azur,
O minaretă cu arcade
Ce predomnește împrejur.
O vezi cu alba-i siluetă,
Ca o fantasmă sub iașmac,
Ce-ascunde forma ei cochetă
Și niște ochi ce nu mai tac.
În micul ei pridvor de scânduri
Apar doi hogi în relief,
Din care unul stă pe gânduri,
Privind în zarea de sidef.
Celalt purtând pe cap turbanul
Țesut din verde ibrișim,
Psalmodiază Alcoranul:
"Alah abkar! Alah kerim!"
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Alexandru Macedonski despre verde, despre gânduri sau despre aur
Stuful de liliac
Era o zi senină ca fruntea de fecioară
Ce neturburată de-ai patimelor nori,
O zi în care șoapte de îngeri se coboară
Și vin pe-o adiere să cânte printre flori.
Subțiri ca o dantelă urcau mereu din apă
Clădiri de nori fantastici ocoale dând pe lac,
Și prins de-o rece stâncă pe care vântu-o sapă,
Gemea mușcat de vânturi un stuf de liliac.
Plăpândele lui ramuri abia înmugurite,
Văitându-se pe soarta ce-acolo le-a sădit,
Nainte de-a-și da rodul mereu învinețite
Când ea veni să șeadă sub stuful oropsit.
Atunci acele ramuri deodată înfloriră
Ș-o ploaie azurie vărsată peste noi...
O! Doamne, acele clipe ce repede pieiră...
Uscat e liliacul și nu mai suntem noi.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre îngeri, despre vânt, despre stânci, despre ploaie, despre muzică sau despre flori
Calomnia
Calomnia niciodată nu-mi aduce tulburare,
Dușmănia ce e mare este semn de stimă mare.
distih de Alexandru Macedonski
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre dușmănie
Psalmi moderni
Țărână - suntem toți țărână,
E de prisos orice trufie...
Ce-a fost, în veci are să fie...
Din noi nimic n-o să rămână.
Zadarnic falnice palate
Sunt în pământ rădăcinate:
Nici o pieire nu s-amână.
Despoți, cu frunți încoronate,
Poeți, cu harpe coronate,
Filozofi, oameni de știință,
Pagâni, vestiți prin necredință,
Nici o pieire nu s-amână...
Țărână, suntem toți țărână.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre poezie
Cu morții
Cu viii nu mai am de-a face
Demult,
Și foarte des, când totul tace,
Chemând pe morți, ce dorm în pace,
I-ascult.
Din gropi ei vin și mă-nconjoară,
Ei vin.
Când liliacu-n noapte zboară,
Când dealu-n umbră se-nfăsoară
Deplin.
Din lumea lor necunoscută,
Răsar,
Și când șoptesc cu voce mută
Poema cea nepricepută
Tresar.
Îi simt pe loc ce au să vie,
Căci sunt
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre moarte, despre tăcere, despre zbor, despre voce sau despre somn
Cîntecul ploaiei
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca și-n casă, -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiți de-ntristare... -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Ființa mea și simțirea
Sufăr și plîng amîndouă...
Viața-și urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre rouă sau despre durere
Aripi
Poezie! Tu, atuncea, și când umblu, și când stau,
Îmi pui aripile-albastre ce avânturile-mi dau...
distih de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre aripi
Hora
Lui Grigore Alexandrescu, industriaș român
Era zâmbitoare,
Cântând se ducea.
În cer era soare
Și flori pe vâlcea.
Pe lângă izvoare
Voioasă trecea.
În cer era soare,
Și flori pe vâlcea.
Sub ulmi la răcoare
Să șeadă-i plăcea.
În cer era soare
Și flori pe vâlcea.
Era zâmbitoare,
Cântând se ducea...
[...] Citește tot
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre zâmbet sau despre Soare
The town bewitches you [Orașul mic te fură-ncet]
The town bewitches you, it's clear,
With its too narrow streets, sometimes,
With stupid people, but sincere,
Who do not know I make sweet rhymes.
Its downtown stylish will appear,
Although rich houses no one meets;
The town bewitches you, it's clear,
With its too narrow lanes and streets.
In the small park, which is so near,
The fraud can't hide among the shades.
The folks don't utter long tirades
And politics they won't revere.
The town bewitches you, it's clear.
poezie celebră de Alexandru Macedonski, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre oraș
Hinov
Sfărâmături de urne oriunde
lespezi de marmoră mari
sub care zac atâți legionari,
iată Hinovul; în el s-ascunde
potopul de secoli ce-a curs.
Călcând această țărână mută,
văd ce nu vedeți voi
umbrele-acelor eroi
ai căror urmași suntem noi;
și stând în valea tăcută,
îmi râd de ritm
și de-orice reguli îmi râd;
ritmul meu e zgomotul
ce-l fac cu zalele lor.
(...)
poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Alexandru Macedonski despre văi sau despre râs