Din marea înspumată de corăbiile grecilor s-a născut Afrodita; din vinul înspumat de serbările închinate lui Dionysos, teatrul.
N. Petrescu-Redi (iulie 2019)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninsori
Ninge, copile,
nouri spumoși
deapănă basme
cu eschimoși.
Zâna Zăpezii
atinge-un ghețar,
ghețarul devine
palat de cleștar.
Ninge agale,
ninge șoptit,
fulgii par semne
de infinit...
O pușcă atinge
vrăjitul cleștar,
palatul devine
din nou ghețar.
poezie de N. Petrescu-Redi (2018)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus N. Petrescu-Redi despre zăpadă, despre devenire sau despre copilărie
Toamnă
Cad frunze de jar
în irisul meu,
pașii mă poartă
pe urme de zeu.
Se stinge jarul,
blestem cenușa,
zeul aude,
mi-aruncă mănușa.
Dor mi-e de Eva,
aștept la
portiță,
vântul aduce
doar frunza de viță.
Fum pare visul
în neguri de toamnă...
Unde sunt, Doamne,
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (1 noiembrie 2019)
Adăugat de Njcolae Petrescu- Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și N. Petrescu-Redi despre visare
Jurământul (lui C.D. Rosenthal, autorul tabloului "România revoluționară")
Pe-o pânză de lacrimi - bătrân izvor,
pictezi o ie,
un tricolor.
Steagu-i purtat
prin mit de o fată,
stema în inimă
i se arată.
Ca mândrul drapel
s-adie mai tare,
străbunii și-au dat
a lor suflare.
Privindu-și salba, nălțând tricolorul,
fecioara șoptește
un sfânt jurământ.
Iancu ascultă, Cuza tresare,
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (1 decembrie 2019)
Adăugat de Njcolae Petrescu Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și N. Petrescu-Redi despre promisiuni
Hora Unirii
HORA UNIRII
Bat orologii, cântă
cea Horă a Unirii
în mândra cetățuie,
cu sceptru-i, Cuza Vodă
începe să salute
din bronzul de statuie.
În dans se prind
românii,
un nimb al înfrățirii
rotunda horă pare,
sub foc de artificii,
aur de vine bronzul
în inimi mișcătoare.
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (24 ianuarie 2020)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și N. Petrescu-Redi despre inimă sau despre foc
Bunici uitați
Cu lacrimi se luptă
departe de noi,
toiagul nu-i plută
în anii șuvoi.
Cândva, ei vegheau
în zile și nopți,
iubind se credeau
părinți de nepoți.
Iarna le trece
prin inimi fiori,
gheața-i oglindă
a negrilor nori,
semnul tristeții,
ca plumbul apasă,
casa e goală,
dar nu-i loc de masă.
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (25 noiembrie 2019)
Adăugat de Njcolae Petrescu Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și N. Petrescu-Redi despre timp, despre tristețe, despre nori sau despre noapte
Floarea
Nu ai rădăcini,
privești pe fereastră,
geamu-i făcut din
sticlă de glastră.
Cu lacrime schimbi
apa din vază,
vrei ochiul străin
să-l bucuri cu-o rază.
Te-mbraci în culori
noi rime găsești,
miresmele tale
duc glastra-n povești...
Dar vremea se schimbă,
sevele scad,
tăcute-ți arată
vadul spre iad.
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (6 decembrie 2019)
Adăugat de Njcolae Petrescu Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și N. Petrescu-Redi despre religie, despre poezie, despre ochi sau despre flori
UNDA
Ca un tată, ca un frate
mă ajuți, Cotnar,
viforul de mă străbate,
îl și pui pe jar.
Cu miresmi de veselie
și joc de ștrengar,
gându-mi scoți din colivie,
aripă de dar.
Unda-ți dulce, în cleștare
pe mulți i-a vrăjit -
ca inelul din izvoare,
cu spumi logodit.
Prin fior de basm, iar du-mă,
te pricepi, Cotnar,
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (20 octombrie 2019)
Adăugat de Njcolae Petrescu Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și N. Petrescu-Redi despre aripi sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Copilul și zarea
Ți-e dor de a ta mamă,
dar "zâna" e plecată -
la margine de
lume,
norocul ea își cată.
Încerci s-ajungi din nou
la vremea din poveste,
o aripă e frântă,
iar cerul nu mai este.
Privirea-ți încordată
ajunge până-n
zare,
ce jilav toarce ochiul
când mama nu apare!
Cu amintiri trezești
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (februarie 2020)
Adăugat de Njcolae Petrescu- Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina Maria și-a lăsat inima românilor
Dintr-o casetă-albastră,
de mult lăsată-n dar,
răzbate-un ticăit
de ceas trecut prin jar...
E inima Măriei,
cea perlă de coroană,
Manole, ascultând-o,
pare-a-i vorbi o Ană!
Șiragu-i de bătăi,
cândva,-n Războiul Mare,
încununa un vultur,
încununa o zare.
Cu grijă de soldați, de oameni
necăjiți,
în patru cămăruțe, pansat-a mulți răniți.
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (13 decembrie 2019)
Adăugat de Njcolae Petrescu Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și N. Petrescu-Redi despre monarhie, despre vorbire sau despre viață