Avatar prelung
Versurile mele,
Ușoare sau grele,
Nu-s pentru acele
Inimi singurele,
Care bat și ele,
Triste rămurele,
Uscate surcele...
Versurile mele,
Ușoare sau grele,
Nu-s pentru acele
Trupuri subțirele,
Ce poartă inele
Și-au în portofele
Bani de acadele...
Poezia mea,
Ușoară sau grea,
E doar pentru cea
Ce mi-a fost de-o stea
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (15 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Marius Robu despre poezie
Judecata de apoi
la judecata de apoi
dumnezeu nu va participa.
dacă va fi într-o duminică de toamnă,
dumnezeu va fi liber
și se va odihni după ce ne-a făcut-o,
lăsându-ne pe noi să judecăm
cu mintea cea din urmă!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (6 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre toamnă, despre religie sau despre Dumnezeu
Progresia Sfintei Treimi
Când nu mai am inspirație să scriu,
Ce-ar mai fi de zis?
Mă gândesc la ce nu s-a mai gândit nimeni.
De pildă, când a zis Dumnezeu să fie lumină,
Lumina s-a făcut singură.
Ce, te gândeai c-a scăpărat El?!
I-a lăsat omului să descopere scânteia
În sine.
De fapt, cred că la început
Lumina era dintr-o bucată,
Clară ca bună ziua,
Fără foc întrânsa. Numai pentru ochi;
Reglată bine, tot, treabă, rost...
Curată.
Până a intrat în cârdășie cu focul
Și-a-nceput să ardă, știu fetele cum e...
Mă mai gândesc la faptul că, la început,
Și omul a fost făcut dintr-o bucată,
Căci l-a făcut Dumnezeu bărbat și femeie,
Nu doar una sau doar altul, ce mai una, alta!?
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (13 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre lumină sau despre femei
Repetitivul Trei în Una
Trec niște anotimpuri, niște ani,
Trec niște roți, rotindu-se pe bani,
Trec niște centimetri, niște cenți,
Ne repetăm ca niște repetenți!
Vin mâinile, ca mâine de curând,
Vin ridurile, ridiculizând.
Vin iernile, grăbindu-se ca ieri,
Ne repetăm ca niște zilieri!
Stau niște pietre-n vad și văd un val,
Stau niște ochi, vag malformați, pe mal,
Stau trei Tăceri în cer, cerșind întruna,
Repetitiv: ba Trei, ba trei în Una!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (25 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre timp
Fazele iubirii
Dragoste nouă:
S-a pus lumina!
Așa zicea mama
Când, spre apus, după asfințit,
Năzărea un licăr de lumină, iar ea
Trebuia să aibă în buzunar, în mână
Bani. Să aibă toată luna, spunea.
Eu iubeam pe cineva care,
Fie nu a știut niciodată,
Fie a uitat de mult.
Primul pătrar:
Luna, plutea pe cerul amurgului,
Ca o bărcuță de argint curat,
Asfințind din ce în ce mai târziu,
În urma soarelui.
Eu iubeam aceeași fată.
Mama și luna
Habar n-aveau.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre iubire, despre noapte, despre mamă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ninge
Ninge și trebuie să scriu,
Că sunt poet din inerție,
Nu c-aș mai fi-ntr-atât de viu
Să nasc normal vreo poezie.
Mă simt însărcinat in vitro
Și nasc doar prin cezariană,
Trăiesc și mă hrănesc doar dintr-o
Iubire nord-siberiană.
Ce se răcește-ncet, în sine,
Privind pe cerul boreal;
Și nevăzându-se cu mine
Albește septentrional.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre viață sau despre alb
Poezie din buric
Robu e o chestie:
Scrie ca o trestie,
Urlă ca o bestie,
Când are congestie.
Robu este un condei,
Scrie despre tot ce vrei,
Mâlc tăcând, precum acei
Pești, în sos ori în ulei.
Robu e o pană grea,
Scrie despre tot ce vrea;
Nici prea valoros, nici prea
Ieftin, cum poate părea.
Robu este ca un pix,
Care deseori dă chix,
Răstignind un crucifix
Instabil, pe unul fix.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (7 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am plictisit atât de mult în viața asta, încât, când voi muri, aș vrea să mă duc și în rai, și în iad. E minima dorință. Unul singur m-ar plictisi de moarte, și-aș învia de-atâta plictiseală.
aforism de Marius Robu din Aproape alb (8 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi și Marius Robu despre moarte
Ne
Latră câinii: câtă bucurie!
Bate vântul: câtă poezie!
Trece noaptea: câtă insomnie!
Strugurii s-au plictisit în vie!!!
Nerăbdător,
De grijă mor,
Când, fără zor,
Pot sta ușor
Nemuritor.
poezie de Marius Robu din Aproape alb
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre vânt
Să fi fost făcută lumea de întâi aprilie?
aforism de Marius Robu din Aproape alb (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Aproape alb, adresa este:
