interviu

Mă revoltă lipsa diversificării. Se încearcă prea timid. Mă aşteptam la o explozie de forme diverse. Or, noi ne luăm unii după alţii, uitând să fim noi înşine şi să ne exprimăm cu tot curajul. Eu însumi am avut multe autocenzuri de-a lungul drumului meu artistic, încercând să mă conformez ori unui trend, ori a ceea ce credeam eu că ar merge în acel moment ori pentru public, ori pentru lumea teatrală.

Răzvan Mazilu în interviu (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu am avut o mare apetenţă pentru rolurile de compoziţie, acelea în care cuvântul, textul, îmi completau evoluţia vocală. Mi-au plăcut rolurile cu un conflict dramatic puternic, în care trebuia să colorez cuvântul, fraza sonoră rămânând uneori, un factor izolat. De aceea "alergam" mai puţin după performanţa vocală şi, mai mult, după emoţie, după efectul vizual. Pentru mine, un artist liric trebuie să fie şi un actor credibil.

Octav Enigărescu în interviu (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă înfricoşează modul în care evoluează societatea. Valorile morale se schimbă într-o manieră care nu mă face să fiu optimist. Suntem o societate care doreşte să construiască pe sentimente negative: frică, invidie, ură, delaţiune, oportunism. Delaţiunea capătă valenţe morale şi este acceptată de societate. Societatea renunţă la sentimentele pozitive cum ar fi compasiunea, iubirea, spiritualitatea, empatia, competiţia. Scopul scuză mijloacele a devenit un slogan acceptabil şi acceptat. Şi acest lucru mă îngrozeşte.

Vasile Astărăstoae în interviu (31 iulie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există un avantaj pe care romancierul îl are asupra ziaristului, oricât de bun ar fi acesta din urmă: are timpul de partea lui; nimic nu-l grăbeşte. Pentru mine totul este mască; umbre şi lumini mişcătoare, mincinoase. Ce e un fapt? întreabă ziaristul. O ficţiune, răspunde romancierul. Un fapt se fărâmiţează asemenea unei bucăţi de lemn vechi, se mânuieşte, se întoarce. Realitatea, chiar ca reporter nu cred în ea. Imaginaţia îţi dă posibiltatea să creezi la un nivel de puritate pe care faptul concret nu ţi-l permite.

Norman Mailer în interviu (4 octombrie 2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă voi fi eu la guvern, nu vom răspunde ruşilor; dacă vor fi alţii şi aceştia vor comite greşeala să răspundă, îţi spun de pe acum ce se întâmplă: vom fi zdrobiţi şi însăşi fiinţa statului va fi în primejdie de moarte. Ruşii ne vor copleşi cu numărul şi ne vor invada întregul teritoriu. Suprema înţelepciune recomandă să nu ne batem niciodată, în nicio împrejurare şi oricum s-ar prezenta coaliţia. Fiindcă odată terminat războiul, prietenii de arme se vor întoarce acasă, iar noi vom rămâne iarăşi singuri, faţă-n faţă cu haotica, năucitoarea ameninţare.

Ion I.C. Brătianu în interviu (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonard Bernstein a fost unul dintre oamenii care m-au format şi de la care am învăţat enorm. În primul rând, pentru că el era un muzician şi un profesor foarte bun. Folosea metoda socratică, adică punea întrebări mereu. Nu spunea: "Uite, tu eşti mic şi prost, eu sunt Bernstein, îţi arăt eu cum merg lucrurile". Vorbea despre un subiect, o lucrare, o partitură, după care te invita să-ţi spui ideile tale şi încerca să înţeleagă mereu de ce gândeşti în felul acela. Plecam acasă şi meditam la ce mă întreba până când ajungeam la o concluzie care era personală.

Christian Badea în interviu (2 mai 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfumurile de nişă sunt parfumuri total diferite de zona mainstream, cu personalitate, originalitate până chiar la note olfactive de avangardă. Sunt parfumuri de lux şi se adresează unei clientele restrânse, celor care iubesc într-adevăr parfumul şi caută acel gen de mirosuri unice, nebănuite, de mare caracter şi care prin natura lor sunt folosite de un număr mic de oameni. De altfel, dacă un parfum mainstream e vândut în milioane de flacoane, cele de nişă sunt realizate în cantitate mică, de câteva mii, iar preţul lor începe la 80 EUR. Azi, în fiecare mare capitală există parfumerii dedicate exclusiv lor. De exemplu, la Roma la Campomarzo, iar la Paris la Jovoy, ambele magazine de mare lux.

Octavian Coifan în interviu (13 septembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ne împingem copiii în experienţe sexuale precoce, începând de la grădiniţă, dacă îi învăţăm contracepţia la şcoală şi îi pregătim pentru "prima dată", tinerii, înainte de a se maturiza suficient încât să aibă drept de vot, vor avea o mulţime de experienţe dureroase. Şi vor începe să se îndoiască şi să-şi piardă capacitatea de a se mai ataşa de altă persoană. Ataşamentul este necesar pentru căsătorie, pentru familie. Dacă ai suferit mult înainte să împlineşti 18 sau chiar 20 de ani, îţi pierzi acest ideal: "Da, vreau să îmi găsesc pe cineva. Da, vreau să am o familie". Pierzi acest lucru. Nu mai îndrăzneşti, nu mai crezi în asta. Aşadar, le distrugem abilitatea de a-şi întemeia o familie, ceea ce intră în contradicţie cu însăşi dorinţa tinerilor.

Gabriele Kuby în interviu (noiembrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu se situează deasupra evenimentelor vieţii mele.

Petre Ţuţea în interviu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul este un preţios condiment literar, care trebuie drămuit cu maximă precauţie. În exces, poate fi nociv, de-a dreptul toxic. Seamănă cumva cu sarea alimentară. Mâncarea nesărată e fără gust. Dar, prea multă sare transformă orice aliment în ceva necomestibil. Paradoxiştii de profesie împing lucrurile în plan morbid. Par a fi nişte vietăţi literare care şi-au propus să se hrănească spiritual numai cu sare.

Valeriu Butulescu în interviu (6 mai 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!