1984

O'Brien: Dacă vrei să ai o viziune a viitorului, imaginează-ţi o cizmă care striveşte faţa umanităţii pentru totdeauna.

replică din filmul artistic 1984
Adăugat de Chermaneanu Stefania-Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

O'Brien: Ce sentimente ai faţă de Fratele cel Mare?
Winston Smith: Îl urăsc.
O'Brien: Trebuie să îl iubeşti. Nu e îndeajuns să i te supui. Trebuie să îl iubeşti.

replici din filmul artistic 1984
Adăugat de Chermaneanu Stefania-Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Winston Smith (scrie în jurnalul interzis): 4 aprilie 1984. Către trecut sau către viitor. Către o vreme când gândirea va fi liberă. Din epoca Fratelui cel Mare, din epoca Poliţiei Gândirii, din partea unui om mort... salutări.

replică din filmul artistic 1984
Adăugat de Chermaneanu Stefania-Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între abstinenţă şi ortodoxia politică era o legătură profundă. Pentru că, altminteri, cum s-ar putea menţine exacerbarea obligatorie a fricii, a urii şi-a credulităţii tembele de care Partidul are nevoie la membrii săi? Numai încătuşând un instinct puternic şi folosindu-l ca forţă motrice. Atracţia sexuală era o primejdie pentru Partid şi atunci Partidul o pusese la lucru în folosul său propriu.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate erau nişte tâmpenii: amândoi ştiau că, în realitate, nu aveau scăpare. Chiar şi singura variantă efectiv realizabilă, sinuciderea, nu aveau nici o intenţie de a o adopta. Trăiau de la o zi la alta şi de la o săptămână la alta, târându-se într-un prezent fără viitor, dintr-un instinct mai puternic decât voinţa lor, aşa cum întotdeauna plămânii îţi mai trag aer o dată, dacă mai există măcar o gură de aer de respirat în jurul tău.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea nu este întotdeauna de ajuns. Se întâmplă, uneori, ca un om să reziste durerii până când ajunge să moară din cauza ei. Dar pentru orişicine există câte ceva de nesuportat – ceva la care nici nu se poate gândi. Nu-i vorba de curaj sau de laşitate. Când cazi de undeva de sus, nu este o laşitate să te agăţi de o frânghie. Când ieşi la suprafaţa apei, nu eşti laş dacă tragi aer în plămâni. Este, pur şi simplu, un instinct care nu poate fi jugulat.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul de ştiinţă de astăzi este ori o combinaţie între psiholog şi inchizitor, studiind cu o excepţională minuţiozitate semnificaţia expresiilor faciale, a gesturilor şi a inflexiunilor vocii şi testând modalităţile de a obţine adevărul cu ajutorul drogurilor, al terapiei de şoc, al hipnozei sau al torturilor fizice; ori este chimist, fizician sau biolog, preocupat exclusiv de acele ramuri ale respectivei specialităţi care au legătură cu omorul în masă.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fratele cel Mare: Acesta este teritoriul nostru. Un pământ al păcii şi al bogăţiei. Un pământ al armoniei şi al speranţei. Este teritoriul nostru. Oceania. Aceştia sunt oamenii noştri. Muncitorii, aspiranţii, creatorii. Aceştia sunt oamenii noştri. Creatorii lumii noastre, încordându-se, luptându-se, sângerând, murind. Pe străzile oraşului nostru şi pe îndepărtatele câmpuri de luptă. Luptând împotriva mutilării speranţelor şi viselor noastre. Cine sunt ei?

replică din filmul artistic 1984
Adăugat de Chermaneanu Stefania-Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Evul Mediu exista Inchiziţia. Un eşec. Şi-a pus în minte să stârpească erezia şi a sfârşit prin a o perpetua. Cu fiecare eretic ars pe rug răsăreau alţi o mie. De ce asta? Pentru că Inchiziţia îşi ucidea duşmanii în văzul lumii, şi-i omora când ei încă nu se căiseră. De fapt, îi omorau tocmai pentru că nu se căiau. Oamenii mureau pentru că nu vroiau să renunţe la adevăratele lor credinţe. Cum era şi firesc, toată gloria era a victimei şi toată ruşinea a Inchizitorului care-l ardea pe rug.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă toţi ceilalţi acceptau minciuna pe care Partidul le-o impunea, dacă toate documentele povesteau aceeaşi gogoriţă, atunci minciuna trecea în istorie şi devenea adevăr. Cine controlează trecutul, zicea o lozincă a Partidului, controlează viitorul; cine controlează prezentul controlează trecutul. Şi totuşi, trecutul, deşi prin însăşi natura lui supus modificărilor, nu fusese niciodată modificat. Orice era adevărat în clipa de faţă era adevărat dintotdeauna până-ntotdeauna. Era foarte simplu. Nu-ţi trebuia decât o nesfârşită serie de victorii asupra propriei tale memorii rebele.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!