Trăia undeva, într-o cetate înaltă și albastră, la marginea lumii, un împărat bătrân și înțelept, pe numele lui Nor-împărat, împreună cu soția sa. Buni la suflet, erau iubiți în toată împărăția; supușii se bucurau tare mult când aceștia se arătau în zilele de sărbătoare sau cu prilejul altor trebi ale împărăției, ieșindu-le în cale și însoțind alaiul cu urări de sănătate și ani mulți de viață.
începutul de la Împărăteasa norilor de Virginia Carianopol (1986)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Cartea cu anotimpuri" de Virginia Carianopol este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dar cu cât se apropia de steaua sa, drumul parcă era mai lung, făcuse ea cale destulă, dar părea ceva fără de capăt. Înainte îi ieșeau tot alte stele, una mai frumoasă decât alta, dar cu toate că s-ar fi putut opri la una din ele, pe Luna o atrăgea numai și numai steaua aceea, care o făcuse să plece de lângă ai ei și care, deși micuță, i se părea cea mai frumoasă și strălucitoare din toate.
Virginia Carianopol în Împărăteasa norilor (1986)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Împărăteasa norilor, adresa este: