Victor Anestin în revista "Orion"

Sunt mulţi, foarte mulţi, acei cari trăiesc izolaţi, prin comunele rurale, unde nu au distracţiuni, unde bolta cerească se vede în întregime, unde clădirile cu două-trei etaje nu te împiedică să admiri stelele, unde aerul este curat cu totul. Acolo mai ales se pot face interesante observaţiuni cu un instument cât de mic, sau chiar cu ochii liberi.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astonomului amator nu i se cer calcule transcendentale, ci numai să cunoască bolta cerească cu ochii liberi şi cu un binoclu. O lunetă cât de mică apoi, să aibă şi numai 43 sau 55 mm de obiectiv şi tot va vedea lucruri interesante.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Neprevăzutul" apoi poate să ne rezerve şi alte surprize în propriul nostru sistem solar. Cine ne poate garanta stabilitatea luminei şi călduriei stelei-Soare căreia aparţinem, sau cine ne poate spune că printr'o abatere de la legile stabilite, nu ne-am trezi cu Luna peste capetele noastre. Catastrofele în Univers nu sunt excepţiuni; e un joc necontenit al materiei, căci după cum se creiază lumi, tot aşa se şi distrug.

Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astronomul Encke din Berlin calculă întreaga orbită a cometei şi găsi că această cometă se învârteşte în jurul Soarelui în 1200 de zile. Calculul acesta a fost verificat în 1822, când cometa s'a reîntors, observată în mod regulat aproape de atunci încoace. Ea poartă însă numele calculatorului (Encke), nu al descoperitorului (Pons). Cometa, fiind regulat observată, s'a constatat că timpul cât îi trebuie să se învârtească în jurul soarelui descreşte mereu.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putem calcula iuţelile cu cari stelele se mişcă în spaţiu, putem prooroci când se va întoarce o cometă, ca aceia a lui Halley, putem să spunem din ce elemente chimice se compune soarele Sirius, vom ajunge să cunoaştem încă multe alte lucruri minunate, dar nici o dată nu vom putea să ştim ce ne rezervă călătoria pe cari Soarele o face în Univers, chiar atunci când am şti exact dacă drumul străbătut de Soare e o imensă elipsă, o spirală sau un drum drept, fără nici un ţel.

Victor Anestin în revista "Orion"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anul 1818, Pons, portar la Observatorul Astronomic din Marsilia, a descoperit o cometă nouă, pe când personalul oficial al acelui observator dormea. Bine-nţeles, îndrăsneala portarului a fost aspră pedepsită; Pons a fost îndepărtat. Cu aceasta însă a câştigat, deoarece i s-a oferit un observator în Italia, de unde să-şi contemple cerul, pe care îl iubea atât de mult. Două luni mai târziu după descoperirea acestei comete, calculându-i-se orbita, Arago a găsit că aceasta e identică cu aceia a unei comete observate în 1805.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe năzdrăvănii mai spun cei cari fără să aibă cea mai mică idee de corpurile cereşti, fără să-şi cunoască cel puţin planeta ce o locuiesc, se apucă de ipoteze şi teorii.

Victor Anestin în revista "Orion" (1910)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi craterii lunari, cum şi toate obiectele ce se văd pe Lună cu luneta au numirile lor speciale. Este o adevărată plăcere pentru posesorul unei lunete cât de mici să exploreze toate aceste splendide privelişti lunare.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Betelgeuse este un soare care a ajuns la perioada lui de răcire şi în el predomină oxidul de carbon. Spectroscopul arată că această stea se depărtează de noi cu 35 de kilometri pe secundă.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul cu nenumăratele lui astre nu trebuie să sperie pe nimeni, el poate fi uşor studiat. Bine-înţeles că nu vorbim despre calculele ce fac astronomii de profesie şi pentru cari se cere o înaltă cultură specială.

Victor Anestin în revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!