Se naște un oraș
A murit un om
s-a născut o stradă,
s-a născut un copil
s-a mai născut o stradă
și nimeni nu simte
cum anii
nasc un oraș.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Sorin George Vidoe despre copilărie
Zbor către marea uitată
Fruntea globului
se apleacă gânditoare
peste veșnicia ghețarilor,
reverberând prin spații
rugăciuni uitate.
Albatroșii se întorc către mare.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul sub zăpezi
Cocoșul negru
a cântat a treia oară,
ultimul cal
a murit în zori.
Zăpezi, zăpezi,
oraș fără asfalt,
urme,
sicriul tatei
alunecă pe gheață.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Sorin George Vidoe despre muzică
În așteptare
Pe umerii slăbiți
amurgul tot mai greu apasă
și rezemat
sub mărul din livadă
stau în așteptarea
acelei nopți
în care liber
voi plânge liniștit.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Sorin George Vidoe despre noapte
Moartea unui fulg
Singuratic
un fulg nostalgic
plutind
dezinvolt s-a așezat
pe geamul camerei mele.
Iscoditor
sclipește uimit
întrebându-mă parcă
de ce m-am topit?
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Posibila datorie
Ca răsplată
viața,
de dincolo de moarte
sufletul.
Voi găsi odihnă
în grădina zeilor.
Gândurile noastre,
mâinile noastre,
sunt hrana celor puternici.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre vise și flori
Dacă fiecare îndrăgostit
ar fura flori grădinarilor
visele s-ar contopi
într-o firavă înfățișare
a unei lumi
peste care pădurea
ar topi lumina
în cântecul frunzelor...
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Sorin George Vidoe despre păduri sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Înțelegând pădurea
Alerg prin pădure
la întrecere cu vântul,
ascult chemarea
câmpii nesfârșite,
copacii stau muți
și le-nțeleg tăcerea,
zarea mă pierde
cerul se răstoarnă
și fericit visez.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre același final
Deslușesc în fiecare dimineață
profunzimea valurilor...
câtă apă
câți pomi
câte flori
câți fluturi
câte păsări...
și toate acestea se duc
în măruntaiele pământului...
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imagini copleșite de culori
Fiecare inimă
pulsează dureri.
Se pare că iubirea
nu cunoaște hotare,
suntem susceptibili
de a fi depășiți
de imaginația noastră.
Și într-adevăr,
Universul
e format din culori.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Hohotul Alb, adresa este:
