Mireasă-n doliu
Tu, mireasa-n doliu, care
Ai rănit în drumul tău
Albe păsări călătoare,
Știi ceva de plânsul meu?!
Știi că-n univers, deodată,
Mi-am pierut identitatea?!
Înger Căilor Lactee,
Sunt de ani-lumină, noaptea.
Știi că sunt în carul mare
Struguri albi de lacrimi coapte?!
Oh, nu știi nici ce amare
Sunt gutuile de șoapte!
Nu știi mustul suferinței
Și nici gustul nucii verzi
Și nu vrei, mireasă-n doliu,
Suferința să mi-o crezi.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasă-n voaluri albe
Mireasă îmbrăcată-n albe voaluri,
Din valul mării ți-ai făcut altar
Și-ai pus sub cruce mii de idealuri
Îngenunchind cu fiecare val.
Când ai lăsat nisipul să te-ngroape
Știai că în iubire-ai să renaști
Âi dragostea-ți va fi mereu aproape
Sub aripi moi de candizi îngerași.
Mireasă în argint și în lumină,
Catapeteasmă de solar poem,
Lipsită ești de patimă și vină,
Dar prinsă-n al ninsorilor blestem.
În trena ta de veșnice secunde,
De-acum te naști femeie, dar și mamă
Și doar tăcerea poate să-ți asculte
A vieții și-a iubirii tale dramă.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recenzie
Recenzie de gânduri...
S-au strâns în mine atâtea tăceri
Că nu-mi mai pot vorbi nopțile.
Sub tălpi sângerânde
Se rostogolesc
Cioburi ascuțite de frunze.
Le aud... în mine foșnesc!
Paradox!
Nu este posibilă rostogolirea
Corpurilor ascuțite. Priviți!
Eu le văd rostogolindu-se-n mine,
Voi nici măcar nu simțiți...
Doar legea inerției ne-a învățat
Ca... obiectele cad.
Fizica! Sentimentele nu au fizică!
Celula lor este conectată la suflet.
Auziți?! Țipă în mine...
Mă cheamă să alergăm
Prin Calea Lactee.
Recenzie de gânduri...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind de argint
Iubitul meu cu suflet de mătasă,
Te-aștept! Te-aștept să te întorci acasă,
Cu gânduri moi de cânt și sărbătoare
Să colindăm un fulg, pe-ntinsa zare...
Să ne-mbrăcăm cămășile țesute
Din albă nea... Și țurțuri de argint
Poemul fericirii să-l asculte...
Să alergăm cuminți prin infinit.
Să ducem dorul nostru mai departe,
Fuzionând cu caldele ninsori,
Să plângă munții dincolo de moarte,
Lăsând în urmă giulgi de dalbe flori.
Să ne-ngânăm cu murmurul de stele
Și-n simfonia vieții de argint
Colindele de iarnă leru-i ler e...
Și toate astea fiindcă te-am iubit.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Și va veni...
Și va veni și ziua-aceea-n care
Vom fi aflat că viața-i de vânzare,
Că timpul existența corodează...
Zadarnic omul, ani la rând visează!
Și vor veni cândva, în ani târzii
Și toamne cu poeme cenușii,
Albume, amintiri, lacrimi, tăcere...
Triști, pustiiți, lipsiți de mângâiere,
Vom aștepta cu suflet de părinte,
Un prunc, cu vorbe bune să ne-alinte,
Dar sufletul ni-i gol atunci și plouă
O toamnă poate, poate încă două...
Clepsidra toarce timpul... Ca un clopot
Se-aud în noi secundele. De ce,
Copii, uitați de cei ce v-au dat viață
Și-i părăsiți așa de repede?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa
Mireasă, astăzi îți aduc în dar
Lacrimi curate, lacrimi de cleștar,
Căci templul universului te-așteaptă
Să-l treci cu Flavi treaptă după treaptă.
Gătită ești de marea sărbătoare!
Îți strălucesc pe chip mărgăritare...
Pe flori de crini te-ndrepți către altar,
Un vis să-ți fie viața iar și iar.
Trec îngerii și dulce simfonie
Îți cântă astăzi, Nico, numai ție.
Și stau să se desfacă trandafirii...
Închin o cupă-n numele iubirii!
Mulți ani, noroc și multă fericire,
Bani, sănătate, spor, copii, iubire!
Casă de piatră! Numai bucurii!
Vă fie viața veșnic, zori de zi!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de toamnă
Ți-am scris sonete spre a ta mărire,
Ți-am luat mătăsuri moi de chihlimbar...
Tu ai venit, te-ai dus... o amăgire!
Parte dint-un decor autumnal.
În ruginiu și-n verde îmbrăcată
Adeseori maramă ți-ai lăsat
De cenușiu, de trist și dintr-o dată
În ploi, spre ceruri, te-ai aventurat.
Și plângi din ceruri lacrimă amară
Iar noi nutrim aici spre absolut,
Tu ai venit, te-ai dus, iubită toamnă!
Plecarea ta, de veacuri, ne-a durut.
Și-am tânguit în plecăciuni sonore...
Pustiu poem în rugi s-a înălțat.
Te-i dus în șirul toamnelor eterne!
De ce-ai venit?! De ce-ai mai fi plecat?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-un timp
De-un timp în mine se ascunde
Un prunc firav... Plânge-n adânc...
Se pierde în copilărie,
În al tăcerilor amurg...
Nu, nu-i bolnav! E doar o umbră
Trăind cu mine-n orice clipă,
E centrul pineal ce-n ere
Ca o speranță se ridică...
Tăcut și blând se înfiripă,
Trup nou ce-n trupul sfârtecat,
Trofeu prin mâine se ridică...
În alte timpuri întrupat,
La braț cu noua mea făptură,
Venind din minus infinit,
Eu șterg păcatul omenirii
Ce-n nopți târzii te-a zămislit.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moment de iarnă
La geamul casei, degete de sticlă
Pe muguri de zăpadă se ridică...
Se strânge alb păienjeniș de stele,
Se-nalță-n casă cercuri de inele.
La gura sobei ard mocnit tăciunii...
E vremea când ne spun povești străbunii
Și din icoană, Sfânta Maică, pică
O lacrimă-n această lume mică.
Parc-am uitat de ger, de asprul vânt...
Povestea îmi doresc s-o mai ascult,
Să fiu un prunc, să mă ascund în vise...
Dar rândurile cărții mele-s scrise.
Țurțuri mi-au înrămat fotografia...
A-ngălbenit și chipul și hârtia...
Rugină-n suflet și la porți... Tăcere!
Căci trec tăcut prin lumea copilariei mele.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh, Sisif!
Sisif, luptând cu stânca din tine,
Cel mai greu de urcat,
Cu tăceri, deznădejdi,
Cu cenușa trecutelor vieți,
Dăunătoare priveliști,
Silnice vicii
Când strădanii ți-au fost
Loiale surâsuri...
Când ai îngenunchiat?!
Frustrări și chemări,
Sângerate poteci te așteaptă să treci...
Nesupunerea ființei
Ți-a alungat gândul
Și ți l-au ridicat ca pe un numitor.
Din Corint a curs sange,
Cuvântul a încolțit
În palmele tale.
Sisif săndit a umbla
Cu tălpile goale,
Prin tine,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Drum de cuvinte, adresa este: