Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Dialog cu fericirea de Rodica Nicoleta Ion

Era o toamnă magnifică, ce adăpostea pe cerul înalt semnele vineții ale unui apus sângerând, cu seva curgând în râuri de frunze, printre săgeți întunecate și distorsionate de umbre, într-o lumină difuză, venită de pretutindeni, de nicăieri.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acolo, dincolo de împărăția închipuirii, acolo unde nu pătrunde ochiul uman, nici gândul, nici visul, uităm și de fericirea și de tristețea strânsă în pocalul unei vieți, uităm și de sărăcia timpului de pe urmă și de averea agonisită cu trudă (sau nu?!).

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Simțeam cum coboară în noi o ploaie tăcută și rece, venind să prăbușească în noi lumina adunată-ntr-o vară. Înserarea se așeza pe creștetul nostru ca un liliac de mătase, iar pleoapele obosite păreau că-și opriseră zbaterea pentru rememorarea unui timp "X".

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acesta a fost ultimul gând pe care l-am mai putut memora... Apoi oboseala a pus stăpânire pe mine și un somn lung, pustiitor de amintiri, s-a așezat solemn peste trupul și gândurile mele. Am îngenunchiat la poarta visării, în brațele celui atât de drag mie...

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cerul se înseninase și el, semn că trebuia să ne bucurăm de ultimele răbufniri ale verii, căci aleile erau deja tapetate cu bruma ruginie de frunze, lăsându-și plângerea să răsune ca un clopot amar, în liniștea serii, sub pașii grabiți ai veșnicilor trecători.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Liniștea aceasta mă obosea. Am închis din nou ochii. Uneori obosește și liniștea... Este ca și singurătatea. Creează în minte imagini și personaje ale trecutului, de fapt le prelucrează, le recrează, întunecându-ti memoria. Un drum de fum pe care mergi fără sens.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O, unde vă e fericrea, naivi trădători ai unor timpuri trecute? Îmi place trădarea, ea este o luptă fără de arme, fără de care noi n-am putea cuceri nimic din ceea ce ne e nepermis, dar urăsc trădătorii, plagiați nebuni ce se împăunează cu fala nefericiților păgubiți.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sărut... Dulce zefir, îmbrățișarea mării cu cerul, a valului cu nisipul, fluturi de stele coborându-și umbra la răspantia privirilor, sub pleoape închise de somn... fericire adevărată, densă, încrustată în ploaie de frunze aprinse ca niște lumânări de lut, foșnind sub stânca pașilor grei de viață și de trecut.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O dâră de soare aurea mobilierul vechi, printre storurile lăsate ca o mireasmă de clipe, special concepute pentru a rămâne în veșnicie. Un bumb de aur înaripat lovea fereastra închisă. Aerul, cu dulcea mireasmă de zori de zi, de frunze și conuri de brad, de tămaie și de fructe de munte proaspăt culese, ne îmbia sufletul.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acest sfârșit de vară avea în el ceva sublim, înălțător și simplu în același timp, ceva înspăimântător de sublim, chiar dacă cerul era voalat și discret, frunzele se înălțau într-un ritm lent, amețitor într-un convoi multicolor, către mâine. Dincolo de încercănatele ramuri, lumina dansa leneș, ca mătasea pe trupul mireselor.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 15 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Dialog cu fericirea, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook