Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Linișor lunecă luna de Nicolae Matei

Bunicule, să nu plângi!

Au venit ca să-și revadă
În concediu, astă vară,
Copilul rămas în grijă
La bunicul de la țară.

Bătrânul s-a-îmbolnăvit,
Respiră din greu, strănută,
S-a forțat când a tușit
Și s-a murdărit de spută.

Părinții nu s-au grăbit,
Parc-au amuțit în glas,
S-au sucit, s-au învârtit,
Au strâmbat ușor din nas.

Copilul sări îndată
Cu privirea blândă, tristă,
Îi mângâie fruntea toată
Și îl șterge c-o batistă:

[...] Citește tot

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Linișor lunecă luna

Linișor lunecă luna, luminându-și drumul bolții,
Dulce tremur, glas duios vibrează în vălul nopții,
Trilu-i înduioșător încântă stârnind fiorii,
Freamătă dorul hoinar în cântul privighetorii.

Cheamă dragostea-n tăcere să-i fie cât mai aproape,
Se prelinge tânguirea într-un susur lin de ape,
Tresar florile-adormite, suspină prin frunze dorul,
Este cântecul de mamă ce își leagănă odorul.

Suave chemări străpung peste liniștea adâncă,
Iubirea n-a apărut. Tristă, mai așteaptă, încă.
Liniștea-i acum deplină în grădina adormită,
A tăcut privighetoarea... Cântă inima-i rănită.

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mielul

Într-o noapte zbuciumată,
Pătimașă, cum se spune,
Într-o iesle la corlată,
A venit un miel pe lume.

Ciobănașul de la stână
L-a găsit de dimineață
Înghețat, plin de țărână
Și l-a readus la viață.

Zburda liber pe izlaz
Bucurându-se de soare,
Trecuse peste necaz,
Alerga printre mioare

Durduliu și dolofan
A crescut, s-a făcut mare,
Toată ziua pe tăpșan
Se gândește la mâncare.

[...] Citește tot

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Regăsire

M-am depărtat pierdut de mine însumi,
M-am rătăcit și drumurile-am încurcat,
Amare lacrimi, mă-necau în plânsu-mi,
Iubeam în tihnă, tăinuitor, însingurat.

Pașii îmi rătăceau înspre cărări pustii
Fără orientări, direcție sau sens,
Nopțile-albeau în căutările târzii,
Dorul mocnea, ardea tot mai intens.

Înfrânt, mă strecuram pe-un drum rătăcitor,
Speranțele în neant se năruiau agale,
Mi-am revenit într-un târziu, mânat de dor,
Oprindu-mă și întorcându-mă din cale.

M-am regăsit cu mine și-arăt ca la-nceput,
În al uitării val s-a șters și amintirea,
Nu reușeam să regăsesc din ce-am pierdut
De nu m-ar fi întors din drum, la timp, iubirea.

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Numărând din trei în trei

Greierii s-au strâns pe seară
Și fac ample repetiții,
Lungi acorduri de chitară
Se aud în competiții.

Liliacul rotofei
N-are liniște și pace:
Numără din trei în trei
Petalele cu noroace.

Le așează, le alege
Ca în prag de dimineață
Fetele ce vor culege
Să aibă noroc în viață.

Sus pe bolta înstelată,
Luna-n drumu-i de cleștar
Se uită în jos mirată,
Zăbovește-o clipă doar.

[...] Citește tot

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Din frunzișul subțirel

A cam tremurat nițel
Fără niciun cojocel,
Cu căpșorul mititel
S-a ivit un ghiocel.

Curajos, viteaz de fel
A sunat din clopoțel
Și-a notat în carnețel
Tot ce-a vrut să facă el.

A trimis urgent apel
Gerului aspru, rebel,
L-a retras încetinel,
A-nchis iarna în tunel.

Adie un vânticel,
Din frunzișul subțirel
Răsare un bobocel:
Toporașul albăstrel!

[...] Citește tot

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Berzele

Din tărâmurile calde, purtate pe-aripi de dor,
S-au întors berzele-acasă, zborul nu le-a fost ușor,
Cuiburile sunt stricate, viforul nu le-a iertat,
Cu crenguțe, rămurele, îndată le-au reparat.

Între vârfuri de salcâm, la margine de ogradă,
Sub aripa mamei, caldă, puișorii stau grămadă,
Se tot uită după soare, tremură golași, rezistă,
Primăvara-i la-nceput, frigul încă mai persistă.

De cum se revarsă zorii, adunate pâlcuri, pâlcuri,
În margine de zăvoaie, prin viroage și prin smârcuri
Scormonesc cu ciocul lung în adâncuri și străfunduri,
Aduc hrană-ndestulată pentru puișori la cuiburi.

Soarele-i tot mai puternic, s-a mai încălzit pe-afară,
Dinspre miazăzi adie vânt călduț de primăvară,
Un copil joacă șotronul, sărind sprinten pe-un picior,
Bucuros că, și lui, barza i-a adus un frățior.

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și iubirea s-a tot dus...

Gând pribeag de altădată,
Nu-mi dai pace, te ții scai!
Răvășești liniștea toată,
Altă treabă tu nu ai?

Mă întorci în alte vremuri
Când iubirele-nfloreau,
Păsări ciripeau pe ramuri,
Văile vesel vuiau.

Sedimentele iubirii
Au rămas, doruri se scurg,
Îmi aduc liniștea firii
Luminând al meu amurg.

Alergam prin iarba deasă,
Te prindeam de subsuori,
În cosița ta frumoasă
Îți prindeam cununi de flori.

[...] Citește tot

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zarzărul

La o margine de drum ce suie înspre colină,
Pe tăpșanul înverzit, pe o pantă dulce, lină,
Dintr-un sâmbure micuț aruncat la întâmplare
A ieșit un zărzărel, a crescut, s-a făcut mare.

Firav, mărunțel, plăpând, a dorit ca să trăiască,
Se roagă să plece frigul, vitele să nu-l ciuntească,
A trecut prin vremuri grele, prin zăpezi, friguri și ploi,
Solitar și îndrăzneț nu vrea să dea înapoi.

Simte dorul depărtării, să fie toți laolaltă
În livadă, împreună grijile să le împartă,
E-mbrăcat în straie noi, s-a acoperit de floare,
L-încălzește și-l alintă razele mângâietoare.

Un prieten și-a făcut de urât să îi mai treacă:
Uliul și-a găsit sălașul, aninat în vârf, pe-o cracă,
Vântu-împrăștie miresme din măceșii singuratici,
Pe sub poala lui se joacă, zburdă mieii nebunatici.

[...] Citește tot

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Florile grădinii mele

Florile grădinii mele
Se întrec în frumusețe,
Când mă uit cu drag la ele
Uit de necaz și tristețe.

Ghiocelul și zambila
Au făcut deschiderea,
Mă cuprinse de ei mila
Tremurând așijderea.

Apărură-apoi în scenă
Toporașii, vioreaua,
Au trecut marea problemă,
Îi cam speriase neaua.

Tufă-naltă și frunzoasă,
Cu aspect de mic copac,
Se-ncărcă, mândră, făloasă
Cu ciorchini de liliac.

[...] Citește tot

poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Linișor lunecă luna, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!