Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Mircea Trifu în

Lui Iacobus Danaus, care fiind îndrăgostit, devenise taciturn

Tu, izvor de vorbărie,
De o vreme ești zălud:
Faci atâta gălăgie,
Că și musca o aud!

epigramă de Mircea Trifu, după Nicolaus Olahus
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ziua unei mame

În poala ta aștept de-atâta vreme,
E obosit și doarme-al tău destin,
Măicuță,-ți fac sărate, lungi poeme,
Ți le recit și-adorm și eu puțin.

Am să te port de mână până-acasă,
Căci cerul ei demult e fără stele,
Stau toate căzătoare-aici pe masă,
Căci greu e fără tine printre ele.

Am să-ți citesc cum îmi citeai odată,
Am să-ți recit cum tu m-ai învățat,
Un pic doar să-ți fiu mamă și tu fată,
Și să-mi zâmbești în somnul alintat.

Și am rugat vioara mea căruntă,
Să-ți cânte-n visul tău un cântecel,
Ca tu măicuță-n adormirea sfântă,
Să deschizi ochii somnului, cu el.

poezie de Mircea Trifu (7 martie 2016, Arezzo, Italia)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Triunghiul de taină

Sunt dorul născut în formă de cruce,
Crescută în lemnul purtat de-un sărman.
O milă de-un veac timid să ridice,
Un cântec în bradul sfârșitului an.

Se aprinde un roșu din albul zăpezii,
Trezirea la viață a ochilor goi,
Culorile sării în pletele-amiezii,
Se aștern pe cerul ce doarme în noi.

Privirea de teamă deschide-o fereastră
Și noaptea e-o scuză, să pot să trăiesc,
Căci plânge iar cerul cu lacrima noastră
Și-n mine mi-e sete de-al tău "te iubesc".

Pe cer desenat fac un colț dintr-un unghi,
Dintr-un roșu cuvânt, două inimi sihastre,
Se trezește pământu-n-al nostru triunghi
Și se umple iubirea de tainele noastre.

poezie de Mircea Trifu
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aur și argint

Sunt într-un vis, pe-un țărm de mare
Și ziua-mi cere voie să adoarmă,
Văd valurile-n patul lor de sare,
Cum împăcate, coamele își sfarmă.

Acum magia-ncepe cu-n blestem
Ce de-o eternitate se repetă,
Când în apusuri, raze aurite gem,
Alte de-argint în urma lor regretă.

Și soarele, în adormirea grea,
Simte în pieptul lui furtuna,
Ce disperat o lasă-n urma sa,
Când, resemnată, se trezește luna.

Acesta-i ciclul nemuririi lor,
Ce are rădăcini neamplinite,
Între destine scrise în decor,
De nemiloase lacrimi adormite.

[...] Citește tot

poezie de Mircea Trifu
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Versuri sărutate

Pe țărmul vieții mele,
Innobilându-mi chipul,
Aprind pe cer candele
Să ardă-n ele timpul.

Și pe nisip scriu "dragă"
Iar marea mi-l culege
Și în abis aleargă,
Misterul să-i dezlege.

Din valuri închinate
Cu sare și argilă,
Pe spume ne-bronzate,
Se naște-a mea copilă.

Din floare de coral,
De mare tăinuită,
O sfântă-n sfântul Graal,
Dar încă ne iubită.

[...] Citește tot

poezie de Mircea Trifu (Arezzo, Italia)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În adormirea lunii

Am răsfoit tot universu-n noapte,
Copilă dragă, până te-am găsit,
Pe gura ta e încă gust de lapte
Și-ncărunțita sete-l bea grăbit.

Întorci cu ochii paginile crucii
Și le sfințim cu împăcarea noastră,
Vom aștepta ca, plină de capricii,
S-adoarmă luna iarăși la fereastră.

Pe-o pagină stă scris lâng-o fântână,
"Mai lasă-mă să-mi fie dor de tine"
Ne închinăm cu inima în mână,
Lăsând un vers în apele-i blajine.

Pe crucea ei, e-o pace de cuvinte!
În somn zâmbește adormita lună.
Noi îi lăsăm aducerile aminte...
E frig... și-un pulovăraș de lână.

[...] Citește tot

poezie de Mircea Trifu (15 ianuarie 2016, Italia)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îndrăgostit de-o singură lumină

Îți amintești, iubire, mai ții minte,
De fiecare dată-ți prindeam mâna
Și-o petreceam așa ca Săptămâna
Mare, acoperiți doar de cuvinte?

De fericirea izbucnea în lacrimi,
Doar eu ți le strângeam degrabă,
Când le sorbeam silabă cu silabă,
Iubindu-ne sub sfeșnice de patimi?

Și-ți amintești de gura mea iubită
Când te ținea în zbor până și ziua,
Iar tu îmi murmurai "Iubite, piua"
Și adormeai pe mâna-mi adormită!

Pândiți eram la colț de Găuri negre,
Când noi treceam prin fiecare vamă,
Doar în arginți plăteam, nu în aramă
Luntrașului, să vadă că nu vede.

[...] Citește tot

poezie de Mircea Trifu
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mă jur pe versul meu, copilă

Îmi pun în traistă stropul de rușine,
Căci înnorat e cerul și-i prea mic.
Cobor încet și mă dezic de mine,
Am tot cerut și nu mi-am dat nimic.

Mă răzvrătesc, prezentul ăsta doare
Și nici trecutul nu a fost mai bun,
Trădat sub lună, alteori sub soare
Un singuratic poate sau nebun.

Dorințele se-ndepărtau în noapte,
Eu nu am fost, dar trebuia să fiu.
Nu ascultam al crucii mele șoapte
Ce îmi chema la ea al meu târziu.

Prin vers prea multe vieți trecură
Și în cuvinte-așteaptă alte vieți.
Le curăț cu batista biata gură,
Și sarea asta-a vechilor tristeți.

[...] Citește tot

poezie de Mircea Trifu (Arezzo, Italia)
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Esti magica lumină

Spune-mi, iubito: "vino", de vântul bate aprig
Și marea de o mângâi și palmele ți-s reci,
De razele de soare vor hiberna în iarna,
Și nepăsarea cere din corpul meu să pleci.

Cere să scriu, iubito, de clipa e-mpotrivă
Să aibă-ntr-o clepsidră eternul său legat,
De versul se-ndoiește și-n neputință strigă
Că pana nu-i stăpână, chiar de îi sunt argat.

De nu-ți răspund, iubito, întoarce-te în timp
Și strânge-mă în brate, ca muntele, izvorul,
Botează-mă, dorito, și-ascunde-mă în somn,
Un dor de pâine lasă-mi și nu uita ulciorul.

Da, să nu uiți, iubito, ulcioru-i huma coaptă
În formă de vioară, ce din clepsidră, naște,
Un stup imens de vise, ce se hrănesc din tine,
Căci tu astâmperi setea și-a îngerilor oaste.

[...] Citește tot

poezie de Mircea Trifu
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Catedrală la piept strânsă

Sunt un Norocos, în viață, blestemată dimineață
Și orice apus din mine, astăzi mă sfințesc strămoșii,
În icoane mă cocoață, ca un bulgăre de gheață
Ce îl rastignesti pe cruce și-l plătești cu ouă roșii.

Tu Nerăbdatoare încă, rabdă-n taina ta adâncă
Căci în versurile sale te-a bătut de mult în cuie,
Ea n-aude că-i de stâncă, rece, palidă poruncă,
Iar tu Pulbere de fată ai s-ajungi a ei statuie.

Fac din picături de sânge, însetatului i-ajunge
Să ridice-o catedrală cu băncuțe ca la școală,
Unde răul ce te-atinge stă în inimă și-ți plânge,
Că-i boier, ori coate goale... picătură de cerneală.

Singura carte ce-i scrisă cu parfumul de caisă
E ținută-ntr-o icoană cu o toartă, parcă-i cană
De ești dună de nisip, însetată poartă-nchisă,
Tu apleacă-te și soarbe șI se mai alină-o rană.

[...] Citește tot

poezie de Mircea Trifu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!