Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Marius Turda în ziarul "România liberă"

Se poate vorbi de biopolitică în România începând cu crearea României Mari în 1918. O particularitate a cazului românesc este aceea că nu au existat legi care să permită sterilizările eugenice și în masă, așa cum s-a întâmplat în America, Germania, țările scandinave sau în cele baltice. Au existat însă sterilizări ilegale efectuate în spitale, mai ales în cazul celor cu afecțiuni psihice, și în închisori.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Eugenism si modernitate. Natiune rasa si biopolitica in Europa" de Marius Turda este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.92- 20.99 lei.

Este imposibil să înțelegi o cultură și politicile unui stat precum România în perioada 1918-1948 dacă îi citești doar pe Cioran, Eliade, Ionescu și Noica.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În multe privințe, perioada interbelică este pentru majoritatea românilor doar Crainic, Blaga, Cioran, Eliade, Ionescu, Sebastian. Unii mai știu de Gusti sau de Galopenția. Nu se scrie însă despre Iuliu Moldovan, Herseni, Mănuilă, Iordache Făcăoaru, Petre Râmneanțu, Ovidiu Comșia, Necrasov, și alte sute de profesori și cercetători din universitățile și centrele de cercetare din perioada respectivă.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În România existau minorități naționale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o națiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreiești, care prevedeau, printre altele, o definiție pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice și biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă și Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naționalismului românesc.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rasele nu au o realitate biologică, adică știința nu a obținut o dovadă biologică că ele există. Rasele nu există decât în mințile rasiștilor. Pe de altă parte nu există o știință care să fie "inocentă". Multe descoperiri au fost folosite în scopuri politice – descoperirea grupelor de sânge, de exemplu.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
sterilizare eugenică
Sterilizarea eugenică este sterilizarea făcută cu scopul de a împiedica un individ să transmită mai departe bolile ereditare de care suferă, boli atât fizice, cât și psihice. În perioada interbelică se credea despre multe boli "sociale", precum alcoolismul sau prostituția, că sunt transmise ereditar.

definiție de Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru un eugenist, românul era cel sau cea care vorbea românește, credea în tradițiile românești și mai ales avea "sânge" românesc, adică putea dovedi că are o "moștenire biologică" românească - părinții, bunicii și străbunicii săi au fost români. În aceea perioadă au avut loc numeroase măsurători antropologice, atât în comunitățile românești, cât și în cele ale minorităților etnice. Ideea de bază era de a găsi "esența biologică" a românului și a "celuilalt". Ele presupuneau măsurarea cutiei craniene și a trăsăturilor fizionomice, măsurarea înălțimii, observarea culorii ochilor și a părului și o analiză a grupelor de sânge.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din ziarul "România liberă", adresa este:

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Votează ziarul "România liberă"

Dacă îți place ziarul "România liberă", dă-i votul tău, pentru ca și alții să găsească pagina mai ușor.

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!