Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022

FUNDAMENTAREA MODELELOR PENTRU COMPUTING ŞI DEZVOLTAREA DOMENIULUI INFORMATICĂ - În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA şi URSS, în activitatea de cercetare privind "Teoria circuitelor de comutaţie" – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisl primeşte - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society). În perioada 1971-1980 (1967, 1971, 1972) au urmat programe pentru sistemul naţional de informatică şi conducere, privind dotarea cu tehnică de calcul.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proiectele CNIV (fondat în 2003) şi ICVL (fondat în 2006) - proiecte de e-Learning în educaţie şi cercetare, sunt manifestări ştiinţifice ce promovează tehnologii şi metodologii inovative în educaţie, în cercetare şi în perfecţionarea continuă, atât în mediile preuniversitar, respectiv universitar, cât şi în mediul de afaceri. Structurate şi organizate după principii europene şi standarde internaţionale, cele două proiecte încurajează şi promovează • lucrul la proiecte • activităţile colaborative • metodele şi experimentele ştiinţifice • gândirea creativă şi intuiţia • argumentaţia şi demonstraţia.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEŞTI - În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. După anul 1970 a urmat construirea de calculatoare electronice româneşti seria FELIX C la Fabrica de Calculatoare Electronice ICE Felix pe baza licenţelor achiziţionate de la compania olandeză FRIDEN şi CII, societate comercială privată franceză creată în anul 1966, în cadrul proiectului guvernamental francez "Plan Calcul", în timpul lui Charles de Gaulle.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

CALCULATORUL = CIBERNETICA, INFORMATICA, ELECTRONICĂ. Calculatorul electronic modern a apărut şi s-a dezvoltat ca urmare a apariţei a două noi ştiinţe: CIBERNETICA şi INFORMATICA,
Cibernetica - ştiinţa sistemelor, ce a definit comenzile şi comunicaţiile în activităţile executate de diverse sisteme, iar Informatica - ştiinţa calculului (computer science), ce a dezvoltat o teorie a calculabilităţii prin conceptul de algoritm, şi apoi a contribuit-prin dispozitivele electronice dezvoltate de electronică, la construirea primului calculator electronic modern conform arhitecturii John von Neumann (memorie, unitatea de comandă-control, instrucţiuni de program stocate în memorie), inclusiv dispozitivele Input/Output, prin urmare un produs de computing (hardware şi software). A se consulta The 2012 ACM Computing Classification System.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea a II-a - ISTORIA INFORMATICII, Învăţarea este evoluţia în timp a cunoaşterii spune Roger Bohn. Istoria despre ceva este evoluţia cunoaşterii despre acel ceva. În final, cititorul prezentelor volumul va trebui să facă legături, să-şi explice unele aspecte descrise, să înţeleagă unele decizii descrise în carte, să compare unele rezultate cu altele, să caute modele de urmat, să tragă concluzii şi să-şi elaboreze unele obiective viitoare. Să caute greşeli în decizii, să înţeleagă unele măsuri şi programe urmate la un moment dat prin desfăşurarea de evenimente şi evoluţii. E posibil ca, uneori, cititorul să caute ipoteze şi să obţină concluzii din studiul celor descrise. Istoria este cu oameni, prin urmare istoria este ca omul, cu bune şi cu rele, cu urcuşuri şi cu coborâşuri. Doar unii oameni au curajul să înfrunte aceste adevăruri.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

CERCETĂRI PRIVIND FUNCŢIILE RECURSIVE, LOGICA ŞI TEORIA DEMONSTRAŢIEI - În anul 1927, matematicianul român Gabriel Sudan (1899-1977), cu doctoratul la David Hilbert, a dat primul exemplu de funcţie recursivă care nu este primitiv recursivă, înaintea lui Wilhelm Ackermann (1928). În perioada 1934-1942, la Universitatea din Iaşi, matematicianul Grigore C. Moisil (1906-1973) se ocupa de «Logică şi teoria demonstraţiei» şi propunându-şi «să înveţe matematica de la început», la «minunata bibliotecă» a Seminarului matematic din Iaşi, a studiat cartea lui Hilbert şi Ackermann, dar şi cele 3 volume "Principia Mathematica" ale lui Russel şi Whitehead. Profesorul Moisil a aflat despre logicile cu mai multe valori ale lui Lukasiewicz, în primăvara anului 1935, când T. Kotarbinski, profesor la Universitatea din Varşovia, a ţinut la Iaşi 3 conferinţe publice şi o scurtă lecţie la Seminarul Matematic asupra scrierii fără paranteze a lui Lukasiewicz.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi, se ştie că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", românul Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume "Psihologia consonantistă", 1938-1939, la Editura "Maloine", Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabileşte legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face "paşi peste graniţele psihologiei" trecând de la om la alte sisteme complexe (comunităţi, organizaţii sociale etc.), inventând o nouă ştiinţă: Cibernetica.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea IV - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus): 32. Matei Bogdan, inginer-informatician, formator al generaţiilor de informaticieni; 33. Maria Lovin, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 34. Victorina Panaite, matematician-informatician, pionier al informaticii româneşti; 35. Dorin Panaite, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 36. Elena-Liliana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 37. Mihail Cherciu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 38. Paul Radovici-Mărculescu, matematician–informatician; 39. Mircea Adam, un formator al generaţiilor de informaticieni; 40. Rodica-Florentina Niculescu, matematician-informatician; 41. Gheorghe Petrescu, matematician-informatician; 42. Petre Preoteasa, matematician-informatician; 43. Constantina Ioan, matematician-informatician.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea III - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
23. Denis Enăchescu, un informatician expert în metoda Monte Carlo, Data Mining şi Inteligenţa Articială; 24. Anton Bătătorescu, un informatician expert în statistică şi cercetări operaţionale; 25. Ştefan Ştefănescu, un informatician specialist în modele statistice, algoritmi şi prelucrări de date; 26. Marin Popa, un matematician expert în reţele Petri şi reţele de calculatoare, formator al generaţiilor de informaticieni; 27. Rodica Ceterchi, un matematician al limbajelor formale, teoriei categoriilor şi al algebrelor universale; 28. Marin Vlada, un informatician expert în Grafica pe calculator, Inteligenţa artificială şi tehnologii e-Learning; 29. Ileana Streinu, un matematician-informatician cu cercetări în Inteligenţa artificială şi în geometria computaţională; 30. Mihaela Maliţa, un informatician al inteligenţei artificiale şi al tehnologiilor; 31. Monica Tătărâm, un formator al generaţiilor de informaticieni;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începutul informaticii româneşti: 1953, 1957 sau 1959. informatică românească?
Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA şi URSS, în activitatea de cercetare privind "Teoria circuitelor de comutaţie" – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisil primeşte - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society).

Se poate lua ca reper anul 1957, când România şi-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a ţară din lume ce a proiectat şi a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).

Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secţia "Maşini de calcul", la iniţiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcţionat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică şi Fizică din acea vreme. Aceasta a funcţionat până în anul 1971 când s-a introdus secţia "Informatică".

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (15 mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!