Octombrie Frumoasă
Octombrie frumoasă ce-ncet te dezbraci,
Și-ți lași frigul peste tot prin casă,
Mă învelești în frunze, poate mă împaci,
De dorul de astă toamnă ce mă apasă.
La prima vedere pari cam dezordonată,
Îți arunci peste tot ruginiul tău regal,
Frumoasă mai ești când pari supărată
Și aduci nori negri uitați-n larg la mal.
Mă seduci cu al tău parfum uscat
Și încerci să mă prostești cu câte-o rază,
Mă crezi copil, dar n-am uitat,
Cum m-ai răcit dezbrăcat în primă fază.
Totuși îmi porți de grijă, mă îmbraci gros,
Să nu ies subțire ca-n Iulie în lume,
Să mă vadă toți doar piele și os
Și să lase-n urmă urme, printr-un nume.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decembrie real
Frig gros se plimbă între noi,
Încă nu-i zăpadă, dar nu-i nici noroi,
E mult prea ieri, ca la azi să ne gândim
Și multă ceață, nevăzând să mai trăim.
A venit Decembrie și parcă le convine,
Acum își pot ascunde fețele meschine,
Sub fulare, geci sau căciuli de iarnă,
Păcat căci sunt reci dincolo de haină.
Miros de sărbători parcă îmi vine,
E timpul ca toți să fie buni cu mine,
Ce teatru ieftin și lipsit de cortină,
Un an hulit și doar o zi nu-s de vină.
Dar e frumos, căci lumea se mai schimbă,
Până și bogații, hoții ori tâlharii de vrei,
Pun copiilor săraci ascunsă sub limbă
O bomboană, din multele ce au furat ei.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (12 decembrie 2019)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Iustin Miron despre viață sau despre timp
Tablou de cuvinte
Îți las pe piele urme din mine,
Cu dorințe ce mușcă din tine,
Te privesc azi așa să știi
Căci mâine dacă orb voi fi?
Ai rai în privire și iad pe buze,
Ce au aprins foc sub înghețate bluze,
Buzele mele parcă nepregătite
Să cunoască frumuseți infinite.
Ai zâmbet ce pictează cu cerneală,
Ce-mi pătează sufletul seară de seară,
Deșii aveam speranțe surde
Mi-ai învățat inima să te asculte.
Creezi secunde ce îngheață
Mulți ani dintr-o altă viață,
Și ești mult mai frumoasă
Decât o primăvară, devreme acasă.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (29 martie 2018)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
În spatele cortinei
Este totul atât de mut,
Deși lumea mă surzește,
Gălăgia se lovește-n scut,
Și doar pustiul îmi vorbește.
Mii de umbre "mă găsesc"
Și mult prea impropriu spus,
Deoarece mereu se rătăcesc,
Sau dispar când soarele-i apus.
Ca un actor în teatrul societății,
Îmi spun replicile învățate de acasă,
Și când cade cortina singurătății,
Se înghesuie la ușa toți să iasă.
Și rămân tot singur...
După aplauze reci de spectator,
Care pleacă atât de sigur,
Că el l-a înțeles pe autor.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (9 noiembrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme prin zăpadă
Pășesc zăpada necălcată,
Prin locuri care-mi dau fiori,
Urma să-mi rămână nestricată,
De pașii altor trecători.
Tot singur calc exact la fel,
Al meu pas pe-al tău îl îngână,
Și calc cu putere lângă el,
Să pară că am pășit tot împreună.
Sunt multe urme prin zăpadă,
Dar doar una-i talpa ta,
Care s-a oprit să vadă,
Unde este urma mea.
Este cea mai accentuată,
Ai călcat cam cu putere,
Pare de la doruri apăsată,
Și parcă-i înghețată de durere.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (februarie 2021)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe de orb
Iubesc să te privesc acum,
Căci mâine poate orb voi fi,
Iar talpa ta mică pe drum,
Lânga a mea va sta și nu voi știi.
Cerul o să mi-l amintesc,
Precum și marea totodată,
Albastru la tine-n ochi privesc,
Și firea ta puțin cam agitată.
O să-mi amintesc de ploi,
De cum arată o stradă udă,
Și de privirea ta ca un șiroi,
Cum mintea mereu îmi inundă.
Dacă m-ar ajuta norocul,
Să-mi amintesc tare aș vrea,
De buzele roșu ca focul,
Pe care le purta doar ea.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (noiembrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ne poți propune o poezie de dragoste?
Schimbări
Ne schimbăm așa brusc și spontan,
Și nu-mi știu oglinda de aproape un an,
Ca fulgerul trec momente și clipe,
Și mor înainte, destinu' să țipe.
Și doare cerneala căci e suferința
Ce cade pe foi și îmi plânge penița,
Și scrie a uitare când mă pierd în zare,
Și nustiu de-i lună sau poate e soare.
E război cu arme când toate ți-s clare,
Când trage mintea inima moare,
Un ultim pas ca o veșnicie,
Și nici oglinda nu vrea să mă știe.
Și toate-s aiurea, lipsește curajul,
Să îmi schimbe viața din nou ca macazul,
Stau ca stânca privind ce se-ntâmplă,
Aștept vocea să nu mai fie mută.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (5 octombrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vom rămâne singuri...
Vom rămâne singuri, tăcuți și reci,
Înecați în cuvinte nerostite pe veci,
Cu obloanele trase și picioarele zidite,
Facem liniște, sentimentele-s adormite.
Purtăm frica multor dezastre,
Și căutăm o scuză de la astre,
Dar răspunsurile le avem în noi,
Am cerut ploaie și ne e frică de noroi.
Siluete s-au mai arătat, de tot felul,
Și pe fiecare a cântat-o trist violoncelul,
Fiecare umbră mi-a mai rupt o coardă,
Acum la fiecare apariție stau în gardă.
Vom rămâne singuri, ca la început,
Doar noi și-a noastră tăcere ca scut,
Doar lacrimile ne vor ține companie,
Și doar oglinda singură o să știe.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (29 septembrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare albă
Dorința de a călca pe jurăminte,
Aș strânge-o-n pun într-o scrisoare,
Pe care aș trimite-o lipsită de cuvinte,
Doar cu cerneala gândurilor murdare.
O să achit returul fără să-ți spun,
Ca să-i dau inimii o siguranță,
Și să aflu ce zace într-un gând nebun,
Când frica de expunere nu se află-n față.
Ai grijă să nu strici cuvintele cu lacrimi,
Atunci când începi în ele să te îneci,
Căci vor inunda foaia cu temeri și patimi,
Iar eu nu voi ști să le citesc în veci.
Scrie... căci îmi fac eu timp ca sa citesc,
Ce cuvinte a scris sufletul cu frenezie,
Ce temeri ascunde în ceva firesc,
Și ce dorințe sunt considerate nebunie.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (19 noiembrie 2020)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perfect anormal
Este normal să ținem la adăpost,
Ascunse de ochii majorității,
Vise ce se fac scrum fără de rost,
Arse de concepțiile societății.
Este normal să nu ne fie dor,
Ca piatra să arătăm de tare,
Să privim în ochi sentimentele cum mor,
Și să nu plângem chiar dacă ne doare.
Este normal să fim lași,
Și să ascundem ce simțim,
Fericiți sunt acei sinucigași,
Care spun ce și noi gândim.
Este normal să nu facem totul la timp,
Avem dulcea siguranță scut,
Dormim când șansa-i contratimp,
Și ne trezim doar când a trecut.
[...] Citește tot
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Autopsia Inimii, adresa este: