Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Comentarii recente | Top surse

Pergamentul diafan de Ioan Petru Culianu

Înainte de a pleca, se opri lângă un trandafir frumos pe care-l pusesem într-un pahar cu apă cu intenția de a i-l dărui, gest pe care acum eram prea întors pe dos ca să-l mai fac. Rosti tare și limpede un cuvânt necunoscut mie, care aducea foarte mult cu Wardaa sau cam așa ceva. "N-ar trebui să dăruiești niciodată trandafiri", spuse. "Ei sunt taina trupului: trupurile se ofilesc precum trandafirii. Planetele sunt înveșmântate în trandafiri. Senzualitate și efemer, asta simbolizează ei. Eram prea surprins ca să-i mai răspund, iar în clipa următoare pierise (acum îmi vine în minte că avea o foarte puternică aversiune față de muzică; mă întreb dacă făcea vreo legătură între trandafiri și muzică).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gnozele dualiste ale Occidentului" de Ioan Petru Culianu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -38.48- 28.99 lei.

Zeița nu e sânge sau culoare; ea nu-i decât adierea invizibilă care risipește ceața. La asta și slujește, de altfel, ceața: fără ea, Zeița n-ar fi în stare să dezvăluie că lucrurile pot fi și altfel decât spectrale. De aceea, se spune, e și bine să suferi, căci altminteri Zeița n-ar putea arăta că există o limită a suferinței. De aceea, se pare, și Răul există, Răul fiind perspectiva spectrală, suferința și multe alte lucruri de care Zeița are nevoie spre a se manifesta. Căci fără de Rău, Zeița ar fi diferită sau n-ar mai fi. Dar, iarăși, cine oare ar putea preciza ce înseamnă "diferită", de vreme ce nimeni n-ar putea spune ce anume este Ea în realitate? Ceață și adiere sunt numai niște metafore.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alții au mai pomenit încă și de puritatea inimii sau a intenției, de facultatea pe care-o are rugăciunea de a-l aduce mai repede pe Tozgrec și de efectele negative exercitate de bogăție asupra apariției lui. Deși opinia populară e încă încredințată că acțiunile lui Tozgrec, neputând fi lipsite de orice coerență, răspund probabil în felul acesta unei logici, spiritele mai obiective s-au resemnat de-acum să-i accepte caracterul insondabil al voinței: el le apare celor curați și celor impuri, bogaților și săracilor, celor ce se roagă și celor ce înjură. În toate acestea, sunt uneori frustrate așteptările celor care se străduiesc să fie puri și buni, fiindcă rețetele lor nu le asigură vizita lui Tozgrec.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În rezidența Bromwall, unde am locuit în ultimele luni, în timpul nopții (și poate că și în timpul zilei, numai că atunci nu se observă), e un zgomot supărător, uneori într-adevăr intens, cauzat de sistemul de ventilație sau de ceva de genul ăsta. Rezidența Bromwall se presupune că adăpostește cupluri de căsătoriți. Nu sunt sigur dacă zgomotul e de vină sau faptul că apartamentele sunt prea mici, dar cele mai multe cupluri divorțează, astfel că poți vedea în zonă - împotriva tuturor așteptărilor, mai ales celor ale administrației - o mulțime de oameni singuri ce par s-o ducă bine în ciuda stress-ului și a neputinței de a se înțelege cu un partener (cuplurile japoneze par să dureze, dar asta-i altă poveste).

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ca în toate experimentele primitive, situația în cazul cursei de șoareci a Doctorului Mayow e mai simplă: capcana se află în afara șoarecelui, iar ca să scape, șoarecele ar trebui să iasă din cușcă, să înoate în apa care se ridică și să spargă clopotul de sticlă (toate acestea echivalează cu o imposibilitate). Desigur, șoarecii nu sunt destul de nesăbuiți ca să se rănească încercând să fugă, dar vor foarte adânc în inimile lor să dobândească șansa de-a fi nesăbuiți. Singura problemă este: cât timp ar trece până să se potolească, să devină apatici, să uite tot în afara bucățelei lor de brânză, să se tolănească inerți și să viseze nu mai mult decât pot vedea din cursa lor, adică alte capcane cu șoareci în ele?

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tozgrec nu s-a expus, ceea ce l-a descumpănit în mod vizibil pe istoric. S-a mărginit să spună că opinia onorabilului său interlocutor nu era atât de influentă pe cât se credea. Dimpotrivă, pretinse el, există savanți de anvergură care cred că niciodată în decursul istoriei omenirea n-a fost atât de nefericită ca astăzi. A debitat rapid numele, adresele și numerele de telefon ale unui grup de cercetători angajați în proiectul Pământ Nou. În câțiva ani, oamenii aceștia vor face să izbucnească un război nuclear numai pentru a fi în măsură să creeze o nouă rasă umană, pe baza unei selecții riguroase. Toți acei savanți doreau pacea cu disperare; la nevoie, i-ar fi sacrificat toată populația actuală de pe pământ.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Evident, rolul lui Montbaillard era ingrat: ca reprezentant al omenirii, trebuia să calmeze masele. De aceea, s-a lansat într-un discurs aerian în care, deși a avut grijă să amintească și de existența unor neajunsuri în toate societățile actuale, a subliniat totuși enormele progrese săvârșite în ultima mie de ani în toate domeniile. Dacă înfățișarea lui Tozgrec a rămas aceeași, glasul său a fost obiectul unor interminabile controverse, cu atât mai mult cu cât emisiunea n-a putut fi înregistrată cu mijloacele tehnice obișnuite. Erau unii care-i atribuiau un ton grav de bas și alții care făceau din el o soprană; pentru alții, în fine, trecea de la un registru la altul. Efectul de ansamblu era ușor neliniștitor.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spre surprinderea mea, lucrurile s-au petrecut cam ca în visul meu. Miss Emeralds a venit către mine și m-a luat de mână. Am tresărit, așa era de rece sau de fierbinte. "Bill", spuse și de atunci nimeni n-a mai îndrăznit să-mi spună așa, "Bill, ce-ar fi să încetezi să te mai zbuciumi? Chiar dacă ai avea dreptate, asta nu servește decât la a complica lucrurile, oare nu pricepi? Și își văzu de drum, înaltă și fragilă, cu mâna dreaptă ridicată a rămas bun sau a binecuvântare, iar eu mi-am dat seama într-o străfulgerare că pogora din Primăvara lui Botticelli, că era zeița Venus ale cărei tălpi neprihănite abia atingeau pajiștea, a cărei prezență provoca miracolul vegetației, a tot ceea ce înverzea sub pașii ei.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ca toată lumea, Institutul se temea să nu devină obiectul unor revelații dezastruoase din partea lui Tozgrec. De aceea, înainte de a face publică hotărârea comisiei teologice, s-a grăbit să se descotorosească de cel mai incomod personaj din interiorul lui, arhiepiscopul Grandcircus, supranumit "bancherul lui Dumnezeu", care a fost destituit și dat în seama judecății seculare a Republicii Sidoliene. După ce și-a petrecut o noapte întreagă în meditație, patriarhul epistofelic s-a hotărât să tune și să fulgere împotriva lui Tozgrec într-un discurs rămas celebru pentru lipsa-i de tact, în care-și chemă toți credincioșii la o nouă solidaritate în fața iminentului sfârșit al lumii prezente, ce va fi mistuită de foc.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ivanovul-șef a propus să fie aruncată în aer vechea clădire din piatră, dar toți ceilalți remarcară că asta n-ar fi servit la nimic, din moment ce ea era sub supravegherea continuă a tuturor serviciilor secrete. Spre a se spori siguranța, s-au instalat totuși acolo niște mine-fluture, care-și dovediseră eficacitatea în Borbisthan. Patru trăgători de elită imparțiali, aparținând Mafiei și Băncii Nectariano, au fost postați înăuntrul haciendei în ruină. Sarcina lor era să distrugă instantaneu tot ce mișca. Astfel, au omorât câțiva șobolani, mai mulți păianjeni uriași și câteva insecte cu o înfățișare dubioasă care explodară cu zgomot, semn că era vorba de aparate de observație lansate de un serviciu neidentificat.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 24 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Pergamentul diafan, adresa este:


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Ioan Petru Culianu

Ioan Petru Culianu
istoric al religiilor, medievalist, renascentist, prozator și eseist român, profesor și doctor în istoria religiilor la Universitatea din Chicago

Evenimente biografice

  • 1950 - s-a născut la Iași
  • 1991 - a murit la Chicago, în S.U.A. (asasinat prin împușcare în cap, în WC-ul din clădirea Universității din Chicago)

Fani pe Facebook