Despre Sibiu-România
A trecut viața, noi ne-am atins pleoapele
În fiecare zi cu câte-un vers,
Purificând astfel norii...
Tu mi-ai atins mâna si ai mângâiat blândețea
Cu care ti se oferea iubirea.
A trecut timpul și eu mi-am dezlipit ochii
Am privit cerul, am privit marea
Suntem tot mai aproape de zei.
Nasturi se așezară pe fotoliu
Sibiul renaște,
Sibiul revine...
Lumini, clădiri în mișcarea timpului
Oameni buni, pâine excepțională.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te chem...
Te chem să uzi libertatea părului meu cu parfum de iasomie
Și să ne reîndrăgostim la izvorul nesecat al iubirii
Te caut, prințul meu, adierea vântului și mângâierea timpului Te caut în fiecare seară
Să-mi cânți la ureche pe voci unduitoare
Ești visul meu și poți să-mi cânti iubirea
Până când moartea ne va separa
Dar și atunci voi face dragoste cu tine în alt plan
Și atunci ne vom îmbrăca în ploaia sufletului risipit în nori.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vulcani de nestins se năruiau
Hei, hei, hei sunt aici lângă tine
Mă ridici prin tine
Mă strigi, eu răspund
Și mă cuprinzi
Te strig din stacojii timpuri
Când inimile erau aprinse
Vulcani de nestins se năruiau
Ridică-mă din tainice emisfere
Pot fi a ta iubire pură
Ce te aprinde uneori ca o scânteie
Vrei să-mi vezi orizontul?
Eu te-am condus spre ochiul viziunii
Te las pe tine să-l explorezi mereu.
Tu ești al meu, din fragedă pruncie
Eu sunt a ta, mireasmă uneori.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brațele-mi de catifea
Tu dormi atât de liniștit
În brațele-mi de catifea
Pielea ta și-a mea se-mbrățișau
Când tu erai un om iubit frumos
Acum suntem acele flori
Ce se pot pune-n geam
Și pietrele ne cheamă-n ultima privire
Ne cheamă când tu nu vei sta
E iarnă-n inimile noastre și noi vom fi iubiții tăi
E iarna unui artist ce strigă când tu ești indiferent și vrei
Să schimbi fotografia noastră cu a unui cerșetor
Tu primul nostru vis... ce vei fi oare?
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie de ziua copilului (dedicată copiilor mei dragi si tuturor copiilor)
Mă doare această pauză de vis
Această poezie nescrisă
Acești ani nepietruiți în stele
Tu ești adierea zorilor și marea lumină
Te-am căutat printre copii
Dar nu erai... doar zâmbetul tău
îmi zbura prin gând și imaginea ta mă binedispunea
Visam să fiu a ta mamă
Să nu mă-ntrebi trist dacă azi e ziua copilului
Am plecat...
Zâmbetul tău a rămas în lumină
Ochii tăi m-au eclipsat...
Lăsând loc jocului de sunete, note și vibrații
La mulți ani!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flacăra divină
Îngerii-mi vorbesc în noapte
Suntem departe de noi și strălucim
Lumina se oprește să mă vadă
Suntem pe pajiști atinse de lumina mea
Suntem aici să atingem cu mâna o flacăra divină
Și apoi să respirăm prin culoarea gri a sensului vieții
Îngerii văd armata și câștigă un marș fără sens
O defilare, o zare, o metaforă aprinsă
Te voi căută cu zorile
Și voi aduce un alt festin
Te voi ascunde în alt luminiș
Și voi zbura cu fiecare parte din mine.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fântâna
Vreau să fiu fântâna gurii tale, desprinsă din salcia mamă
Cu lacrimi mă-mbii la Peștera Muierii
Ce mă-ndeamnă la vis,
Din coastele mele vei gusta fructul oprit
Nedeslușitei iubiri, îi va risipi moartea tot arsenalul din dotare
În iarna de argint, aurul s-a risipit în pământ
Cu tot cu zilele mele, cu freamătul codrului și cu visele spulberate de zei
O cămașă din mătase mă va acoperi în gândul opac
Am să scurtez ritualul, devenind lumină lină.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara și frumusețea literelor metalice
Vine vara și vom transpira frumos
Când gândul ne respiră prin porii fericirii în trei.
Cu pixul tău metalic voi rescrie o poezie cu greutatea metaforei din litere albastre
Te vreau în inimă deschis și nu de fier.
Ascuns printre mistere
Nu-mi cere să tac... Tăcerea e mormântul unui singur om... Nu-mi cere să mă pierd
Prin aripile încălzire de dragoste și mângâieri
Un suflet delicat și o balerină printre stele vor dansa
Tu, eu și... pana mea.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea
Ne spunem cuvinte frumoase în fiecare zi
Și ne mințim duios în noapte
Până în ziua în care ne vom ridica privirea
Spre alte zări și mări în care ne vom pierde
Și vom visa un vis al unui copil prea devreme dus la școală
E seara în care vom simți să înghețăm timpul
Când aripile de îngeri ne stau pe umerii împovărați de griji
Lumină din lumină....
Foc din cer se deschide asemenea unei călimări nefolosite
Ce se grăbește să aștearnă pe hârtie iubirea....
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Noaptea am fost lângă tine,
Dimineața mă trezesc lângă tine,
Tu îmi vei pregăti micul-dejun,
Iar pana seara in minte ma vei pastra
Vei atinge lumina, pana ce eu voi straluci,
Voi asculta dorintele tale,
Pana voi readormi, pana voi patrunde,
În liniștea cuantificată a cristalelor pure,
Voi visa mult, voi patrunde intens,
În mintea și sufletul tău...
Pentru ca te voi iubi, iar iubirea transforma,
Creaza ritualul regenerarii și al redobândirii vieții.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
