Amurg
Crai-nou verde-pal, și eu singur
Prin crengile cu sunet de schelet -
Învinețit ca un cadavru...
- Vino-n zăvoiul violet.
Or, nu! s-aprind luminile-n oraș...
Sunt alții, și un alt poet -
E mult de când dormim în umbră,
În cimitirul violet...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Din vremuri
E frig, iarnă...
Vreau să mă gândesc la anii mei pustii
Nu mai aștept pe nimeni,
Nici o speranță.
Nimeni nu mai este liber
Vreau să mă gândesc la anii mei pustii
Închide ușa, oriunde
Închide ușa - e frig, iarnă.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aiurea
Blestemată mai fie și toamna,
Și frunza ce pică pe noi -
Blestemat să mai fie și tîrgul
Ursuz, și cu veșnice ploi...
- Cetate - azilul ftiziei -
Nămeți de la pol te cuprind...
Cetate, azi moare poetul
În brațele tale, tușind...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altfel
Omul începuse să vorbească singur...
Și totul se mișca în umbre trecătoare -
Un cer de plumb de-a pururea domnea,
Iar creierul ardea ca flacăra de soare.
Nimic. Pustiul tot mai larg părea...
Și-n noaptea lui amară tăcuse orice cânt -
Și-nvinețit de gânduri, cu fruntea în pământ,
Omul începuse să vorbească singur...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din liră
Dacă, de-acum, e tîrziu
Și ochii mei sunt seci -
Ajunge să-nțeleg...
Plecată ești, pe veci!
Și dacă-atît a fost
S-aștept în umbre reci -
Ajunge să-nțeleg...
Plecată ești, pe veci!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seară tristă
Barbar, cânta femeia-aceea,
Târziu, în cafeneaua goală,
Barbar cânta, dar plin de jale,
Și-n jur era așa răscoală...
Și-n zgomot monstru de țimbale
Barbar, cânta femeia-aceea.
Barbar, cânta femeia-aceea...
Și noi eram o ceată tristă-
Prin fumul de țigări, ca-n nouri,
Gândeam la lumi ce nu există...
Și-n lungi, satanice ecouri,
Barbar, cânta femeia-aceea.
Barbar, cânta femeia-aceea,
Și-n jur era așa răscoală...
Și nici nu ne-am mai dus acasă,
Și-am plâns cu frunțile pe masă,
Iar peste noi, în sala goală,-
Barbar, cânta femeia-aceea...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină
Frunze se târăsc,
Întristări pe vânt
Prin copacii goi.
Îmi imaginez...
Că umblam prin parc,
Astă-vară, noi.
Chiuie pe vânt,
În geam somnoros,
Idealuri noi...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destul
Când voi fi liniștit, voi scrie un vers
In care veți vedea că sunt părăsit -
Voind să descifrez ceea ce era șters,
Aproape, nu mai știu ce-am voit...
Plângând, mi-am spus să nu mai plâng -
Eu aveam...
Cine mai știe, și eu, ce gândeam,
Altădată, în crâng!
Voi scrie un vers, când voi fi liniștit...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De iarnă
cum ninge repede apoi încet
și nu știi cât timp mai trebuie de acum
e la ferestră alb
o fată cu șal negru în cerdacul nins
dar prin copaci largi înserează
într-un departe nins era tot așa
în adevăr
și înnoptate zăngăniri
apoi va avea loc un bal
sau o serbare de spiritism
atâtea sunt de făcut
când tu apari numai ca amintire
cun ninge repede, repede
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus
Cu sufletu-nchis
Nimic nu vrea -
Cad frunze-n amurg,
Draga mea!
Sinistra noapte
Si-amara stea -
Curând, și ninge,
Draga mea!
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
