Tăcere
Am cunoscut tăcerea mării și pe cea a stelelor,
Și tăcerea orașului când doarme,
Și tăcerea bărbatului și-a fecioarei,
Și tăcerea celor bolnavi
Când privirea lor rătăcește prin cameră.
Și întreb, pentru-a înțelege:
Care este folosul limbajului?
Un animal sălbatic geme de câteva ori
Atunci când moartea-i răpește odraslele.
Iar noi amuțim în fața aceleiași realități
Nu mai putem vorbi.
Stând în fața băcăniei,
Un băiețaș curios întreabă-un bătrân soldat,
"Cum ți-ai pierdut piciorul?"
Iar soldatul se-învăluie într-o tăcere opacă,
Mintea-i zboară departe,
Dar nu mai poate ajunge la Gettysburg.
Revine zâmbind
Și spune," Un urs a rupt o bucată din el."
[...] Citește tot
poezie clasică de Edgar Lee Masters, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Edgar Lee Masters despre viață
- despre moarte
- despre bătrânețe
- despre tăcere
- despre căsătorie
- despre armată
- despre înțelepciune
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Joacă-ți bine rolul, acolo se află toată onoarea.
citat clasic din Edgar Lee Masters
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geniul este o cotitură a pârâului unde se adună ape limpezi în care se oglindesc copacii, cerul și malurile pur și simplu fiindcă apele sunt acolo și peisajul asemenea. Talentul este o oglindă fidelă, cu ramă de argint, care are numele proprietarului gravat pe spate.
citat clasic din Edgar Lee Masters
Adăugat de Silvia Bratu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Edgar Lee Masters despre apă, despre copaci sau despre arte plastice
Limba poate fi un organ tare nedisciplinat.
citat din Edgar Lee Masters
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Percival Sharp
Priviți cu atenție mâinile împreunate!
Spun adio sau bine ați venit,
Sunt mâini pe care le-am ajutat sau mâini care mă ajută?
N-ar fi mai bine să se fi sculptat o mână
Cu degetul mare îndreptat în jos, ca cea a lui Elagabalus?
Și-acolo este un lanț rupt,
Sugerând poate ideea verigii slabe
Dar care-a fost aceea?
Iar mieii, unii culcați,
Alții stând în picioare, ca și cum l-ar fi ascultat pe păstor
Unii, cu un picior ridicat în aer, purtau o cruce
De ce n-au sculptat un abator?
Și coloanele năruite! Dăltuiți, vă rog, mai degrabă piedestalul
Sau fundația; îngăduiți-ne să vedem cauza prăbușirii.
Și gravurile cu fel de fel de compasuri și de instrumente matematice,
Ca o ironie la adresa ignoranței celor care-și dorm acolo somnul de veci
În ceea ce privește determinanții și calculul variabilelor.
[...] Citește tot
poezie de Edgar Lee Masters, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!