Floarea roză de răsură
cochetez cu gândul tandru
că-s o floare de răsură
îngrădită de ghimpi aspri
lângă rugii verzi de mură!
bâzâită de-o albină
ce nectar vrea să îmi fure
mângâiată de un soare
lângă margini de pădure!
cu petale roze... fragezi
văd tot cerul ca-i albastru
și mă tem de o furtună
care-mi pare un dezastru!
însă... soare strălucește
vine apoi și blânda lună
cineva sus mă iubește..
floare roză de răsură!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munții Rodnei
frumoasă iarnă ca o doamnă
apari in prag de sărbători
eu nu te-alung, te chem, te caut
in haina albă de ninsori!
eu stiu că vei veni la mine
si astăzi ca si altădată
aduci in ochi copilăria
si dealurile cu zăpadă
tu mă invalui cu iubire
cu daruri dragi cu tot ce poți
cadou imi faci si bucuria
a sta-mpreună cu nepoți
și așa..... târziu la gura sobei
adorm cu ei spunând povești
frumoasă iarnă-n Munții Rodnei
Pierdut-am Capra cu Trei Iezi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patria mea
patria mea
este universul meu
"dodoloață" ciuntită,
denigrată, furată,
defrișată, mințită
părăsită de fii și fiice
rămâne pentru mine
mama
copilăriei mele
locul unde m-am născut
și trăiesc
orinde aș pleca
în universul
sufletului meu
rămâne patria mea
mai presus
de orice sentiment
păsările călătoare
migrează toamna
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbesc
vorbesc in gând cu mine insămi
vorbesc cu fulgii care cad
vorbesc cu vântul ce adie
șoptind in cetina de brad!
vorbesc cu iarna ce-mi ingheață
obrajii.. nasul... gâtul tot...
deși eșarfa de matasă
e-nfășurată strâns cu nod!
dar pașii mei ca altădată...
nu vor să calce apăsat
tu mi-ești o sora dragă iarnă
cu tine-n gând... m-am impăcat!
doar soarele ce se ascunde
de ochii mei cu ochelari
imi spune că-n curând apune
si noaptea-i pânză peste ani!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Același drum
A trecut vara toridă
Ca un semn de exclamare
A venit toamna ursuză
Ca un semn de intrebare
Și iubirea ta fierbinte
Ce m- a dus ieri în extaz
Diluată-i azi in puncte
Pot sa plâng sau să fac haz
Dar eu sunt cam realistă
Iau o carte de Voltaire
Si-un bilet mâine la teatru
Să il văd pe Moliere
Trist un zambet se ascunde
-Tu pe cine păcălești?
Zilele devin mai scurte
Nopțile nu sunt povești
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri
prin mine cresc frunze
prin mine cresc ramuri
prin mine cer a rodit
în mine se-ascunde
vuiet de mare
și glas strămoșesc
ce-a doinit.
prin mine izvoare
își varsă tumult
în râuri ce vin
dinspre munți
prin mine cresc muguri
de viață în iarbă
și roșul în ie cusut
ce tristă-amăgire
bat clopote-n vale
și doarme bunicul in deal
veni-va o zi
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e tare dor
Mi-e dor de casa cu balcon
Și cu petunii în răzor....
Mi-e dor de banca de la poartă,
Mi-e dor de tot ce-a fost odată,
De curtea plină cu zăpezi,
De ciucuri roșii de la iezi!
Mi-e dor de zilele de vară,
Și potecuța de la moară,
De bolta toată înstelată
De greieri ce cântau în ceată
Mi-e dor de moți și de cimpoi
De apa rece din Ampoi...
Mi-e dor de ulița din sat.
Mi-e dor de tabla mea de șah.
Și de părinți mi-e foarte dor
Și pâinea caldă din cuptor
Mi-e dor de zilele senine...
De casă și mult dor de tine!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul
Era prin anul patruzeci și șapte
Când Mureșul secase fiind secetă în toate
Moldova era arsă de soare pârjolită
Și ardelenii la masă n-aveau nici slană, pită
Pe drum vedeai copiii umblând desculți și goi
Un trecător șoptește: orfanii din război...
Din țări străine morții nu se întorc acasă
Și Regele se duse când iarna-i în fereastră
În jumătate secol își schimbă țara fața
Deși întoarsă roata se pierde-n vânt speranța
Nu vreau să văd săracii cu mâini în tomberoane
Să caute o pâine când alții vând bomboane
Voi Zei Nemuritori sau cei ce cred în Domnul
Iubiți această țară și dați-i viitorul.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenul vieții
(poezie dedicată poetului Constantin Triță)
Tu, poet in nemurire,
Lasă-mi unda de iubire
Pentru tot ce e frumos
Pentru versul tău duios.
Ai scris despre nopți cu stele
Prinse-n șiruri de mărgele
Despre merii albi in floare
Despre veri dogoritoare
Despre toamnele cu struguri
Primăverile cu muguri.
Ai plecat si-n urmă lași
Lanuri largi pline cu maci
Casa, curtea, trandafirii
Si-ai plecat in legea firii
Prea devreme, prea departe,
Cerul astăzi ne desparte...
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banca din parc
Era aprilie... plesneau
De fericire muguri verzi!
Era în mai un soare cald
Doi tineri isi spuneau povesti!
Era in iunie si teiul
Se apleca spre banca-ncet
Și incerca sa-i faca curte
Dandu-si un aer de poet!
Era în iulie caldură
Parca erai intr-un cuptor
Doi tineri se tineau de mana
Sa-si stinga-al inimii fior!
Era in august o iubire..
Isi lasa aripile-n jos
Septembrie incepe scoala
Ignora vara ce... a fost!
Octombrie isi lasa bruma
Peste gradini si amintiri!!
Noiembrie isi cerne ploaia
Peste paduri si pe câmpii!!
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
