Înțelenire
Adeseori eu mai glumesc
Cuvinte.... dublu ințeles
Cel ce se supără la urmă
N-are umor, e-n văgăună.
Acolo stă ascuns in colț
Cu lilieci pe bolți in nopți
Lumina zilei in fâșii
El o confundă cu stihii
Dar fiecare-n felul sau...
Abil, războinic, fariseu,
Orgolios sau pacifist
Un cap "patrat" sau fantezist.
Așa lăsat-a Domnul Sfânt
Doar unicate pe pământ
Amprentele sunt diferite
Si multe minți ințelenite.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imprevizibil
Atunci când noul intervine ca un balsam vindecător
Iți par adesea puerile, trecute zile care dor....
Cu patos smulgi de la viață atât cât poți în dimineți
Și pe a timpului cărare privești cum înfloresc livezi!
Renaști în fiecare clipă, înveți mereu câte ceva
Imprevizibil e finalul, regia piesei nu-i a ta....
Și-așa trecând, meteorit, lumină ai, lumină dai,
Te naști venind din infinit și pleci în nu știi care rai!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăceri
nu mă-ntreba de ce în iarnă, copacii zac trântiți de vânt
zăpada vine și așterne uitări de sine și cuvânt
nu mă-ntreba... la fel ca tine aștept o nouă primăvară
zâmbind să imi apară chipul ce am iubit odinioară
dar nu apare și in ceață plutesc fantome-nveșmântate
în giulgiu alb-gri de zăpadă și amintirile-ngropate
târziu apoi la gura sobei încerc cu ultime puteri
s-alung ce-n inimă apasă in noaptea plină de tăceri
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grădina mea
În gradină n-am legume
Numai mere, pere, prune
Zece vișini și un cais
Un gutui și la un pas
Un cireș posomorât
Și un piersic amărât
Zmeura s-a cam trecut
Un alun e la-nceput
Smochinul mi s-a uscat
Corcodușul... l-am uitat.
Nucile n-au nicio vină
Sunt o sută pe tulpină
Coacăze s-au înrosit
Vara este la sfârsit.
Crizantemele așteapta
Floarea larg să o desfaca
Struguri mari la un cerdac
Mi-amintesc strămoșul dac.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colindul toamnei
Făptură firavă născută din lut
Înfrunți fără teamă șir început
De nopți lungi de veghe ce prind rădăcini.
Din aripi de vise rămași sunt doar spini.
Se scutură ploaia, tăcerea apasă
Făptură firavă, tu râzi și nu-ți pasă.
Cer prăbușit este aproape
Toamna colindă cu ultime șoapte.
În braț crizanteme cu roșul lor pur
Îți iau răsuflarea și tot împrejur
E-amestec de jale, iubire și dor
Făptură firavă cu pas trecător...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemare
te aștept cu pom
desfrunzit
cu zăpada imaculată
ca o pânză albă
din războiul de țesut
al timpului
te aștept cu foc aprins
și pâine caldă
cu poarta ruginită
si poveștile bunicului
cu glasul pământului
care te-a zămislit
te chem
ca pe o rază de soare
lumină în asfințit
știu... nu m-ai uitat
niciodată
pădurea de brazi
a imbrăcat argintul iernii
s-a pregătit de sărbători
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colindul zânei
Te-am pierdut pe-un varf de munte
Te-am pierdut pe-un colt de cer
Te-am pierdut pe nu stiu unde
Intr-o iarna cu mult ger.
Vine noaptea maslinie,
Ochi de vulpe te ascunde.
Canta vantu-o simfonie
Nu ma vede, nu m-aude.
In troiene de zapada,
O naluca-si face loc,
Este zana mea cea buna
Cu un fir de busuioc.
- Te colind să-ti fie bine,
Maine zorii sa-ti zambeasca
Si-n vartej de crinoline
Viata ta sa straluceasca!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Real și ireal
Am zărit toamna în crâng,
Zgribulită, tremurând...
Am zărit toamna-n zăvoi,
Torcând un fuior de ploi.
Am zărit toamna prin frunze,
Toate triste și ursuze...
Am zărit prin crengi uscate,
Cerul scufundat în ape.
Am zărit în depărtare,
Chipul tău pierdut în zare,
Ochii veseli cu sclipiri...
-Vin cu iarna, vin la ski.
Te îmbrac în haină albă
Cu fulgi fragezi de zăpadă,
Și vei fi cea mai frumoasă
Zâna mea, alunecoasă!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am căutat
te-am căutat in tot albastrul mării
pe câmpul inverzit te-am căutat
te-am căutat in albul depărtării
si in pădurea de salcâmi de lângă sat
te-am căutat in casa de sub stele
te-am căutat in câmp de vânători
ești peste tot in gândurile mele
in noptile târzii si fără somn
te-am căutat... voiam să-mi fii aproape
la fel ca pân-acum.... dar in zadar
este târziu și știu că nu se poate
pe Cronos să-l inchid intr-un sertar
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am învățat
Mi-am construit
în viață drum
N-a fost ușor
am râs... am plâns
Doar sunt un om
Am învățat că în viață
Nimic
pe tavă nu e pus
Am învățat
ca să muncesc.
Am învățat să iert
Dar nu-i de-ajuns
Am învățat să tac
Când...
n-am gândit destul
Am învățat să-nvăț
Ce n-am știut demult
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
