Umbre
pierduți in noapte, rătăciți,
ca două suflete stinghere
ne mai cred unii-ndrăgostiți
de noi și visele rebele.
nu știu că am murit demult
suntem năluci în noapte
doi oameni care merg tăcuți
și dincolo de moarte
e mâna mea? e mâna ta?
uscate-s amândouă
timpul a pus pecetea sa
și a-nceput să plouă.
plouă cu lacrimi de sfârșit.
plecăm și nu știm unde.
am fost copii, suntem bătrâni
rămân in urmă umbre.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub balcon
Dor imi e de iarba verde
Dar e toamnă si se vede
Numai galben in pădure
Si-s uscați rugii de mure.
In curând izvor ingheață,
Umbra toamnei se inalță
Si dispare-n depărtare
Lăsând iarna cu ninsoare.
Greieraș ce nume porți
Când cutreieri pe la porți?
Cine să-ți deschidă oare?
Nu e zi de sărbătoare...
Ia-ți o haină, frigul vine,
Uită c-ai cântat la mine.
Dar te-aștept la primăvară
Sub balcon cu o chitară!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalipsa
Apocalipsa a cuprins
Pământ și soarele aprins
Dispare trist îin infinit
Viața fara de sfarsit
Iubitul meu nepamantean
Intinde-mi mana ca sa am
In vesnicii care nu mor
Tot ce am strans cu-atata dor
Misterul noptilor cu luna
Si florile de mar cununa
Marea albastra-n unda calda
Si tot ce am iubit odata
Sa duc cu mine-n univers
Si frumusetea unui vers
In alta lume, spirit viu
Voi fi ce n-am visat sa fiu
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carnavalul zăpezii
Acopăr urechile cu gulerul de la palton,
Să nu aud țipătul vântului sălbatic
Care dansează intr-un vârtej de fulgi,
Să nu aud rugăciunea mieilor la stână
Si urletul lupilor hămesiți....
Si eu care venisem la Carnavalul Zăpezii,
Inșelătoare speranță, la fel ca surâsul tău straniu
Intr-o noapte de făurar, la lumina unui felinar stins
Unde doar luna lumina odaia noastră
Si incerca să innoade un fir rupt de timp.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza
o alintă, ea îl crede
îi șoptește vorbe dulci
ea închide ochii galeș
amețită de năluci
și visează că-i pe malul
unui râu ascuns în munți
unde-n piatră e scris verbul
stai... rămâi... unde te duci?
stai și azi, rămâi și mâine
te aștept, sunt însetat
eu stejarul... tu ești frunza
fără care-aș fi uscat
ea îl crede și suspină
după un vis demult pierdut
-tu stejarul, eu sunt frunza
te iubesc și te ascult.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trepidant
Aleargă ziua după noapte
Se-mpiedică in ceața gri,
Autostrăzile sunt pline,
Asfalturile cenușii.
Tramvaiele in lungi coloane
Alunecă sub fire, bolți,
Metrou scăldat e in neoane
Miriapod cu multe roți.
Si trepidant pulsează viața
Pe paliere diferite
Acoperă cu zâmbet fața
Chiar florilor ce-s ofilite.
Departe satu-și duce tihna
Cu veșnicia lui in stup,
O nouă zi, altă lumină
Din cer si din pământ erup.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripa
Ia-mă sub aripa ta..
Nici nu mișc si nici nu zbor
Cuibărită eu voi sta
Incălzindu-mă ușor
Nu vreau cer.. nu vreau nici apă
Nu vreau muzică de cor
Vreau acoperită-n brațe
Să-mi alin un pic din dor
Vreau s-aud bătăi de ritm
Cardiace... puls bătând..
Vreau un sunet in ureche
Să-mi vorbească lin si blând
Nu cer mult.. este puțin...
Asta-i tot ce imi doresc
Inclină-ți puțin aripa
Ca să pot să mă-ncălzesc
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștept să-mi scrii
Să-mi scrii, să-mi spui că in grădină
La noi acasă caisele s-au copt
Că seara la fereastră e lumină
Si toate sunt așa cum știu c-au fost
Aștept să-mi spui dacă la crucea veche
In iarbă-s maci sau fire de mohor
Dacă e gardul rupt si prin el vede
Ochiul tăcut al unui trecător
Aștept să-mi scrii dacă a fost aseară
O ploaie in torent nestăvilit
Si dacă tigla a rămas pe casă
Aș vrea să-mi spui că incă n-am murit.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casanova
Trecător prin a ta față
Arunc clipele spre cer
Sunt frumosul Casanova
Nu ascund niciun mister
Arunc flori.. adun suspine
Scriu doar versuri de amor
Si mă scald in ape limpezi
Numai stele.. numai dor
Privesc luna peste dealuri
Si luceferi țin in palmă
Mă inclin frumoase doamne
La o zi de primavară
Azi aici... mâine pe munte
Zbor voios din floare-n floare
Ma simt liber... si ostatic
In a dragostei ardoare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Campanulă
indrăznet, având carismă
minunata ta făptură
zilnic mângâie-n poiană
fir firav de campanulă
impasibil trece timpul
făr-a -te băga in seamă
tu te bucuri, strângi in brațe
vis frumos... seară de seară
noaptea vine ca de smoală
doamna toamnă-n pas cu tine
iarna-i rece si ingheață
campanula din câmpie
si astfel s-a stins iubirea
dintr-o vară cu mult soare
a rămas doar amintirea...
chipul ei frumos de floare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
