Doina Bonescu în

Implicare

De ce n-ai spus de la-nceput,
Altei femei îi esti vândut
Cu trup si suflet.
Corăbier fără catarg
Din largul mării adunat
Din marea caldă de corali
De ştire trebuia să-mi dai
Că nu eşti liber.
Imi cer iertare de-am greşit
La mine-i veşnic răsărit
Din cupa amară cu pelin
Eu beau doar vin!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul tău de floare

flori de măr... ce amăgire
într-o iarnă argintie
vis în nopţile de iarnă
dorul viu de primăvară

pe un colţ de cer in soare
zăresc chipul tău de floare
întind mâna să-l cuprind
dar dispare-n infinit

a fost numai o părere
nu sunt flori şi nu sunt stele
doar o iarnă cam geroasă
ce mă ţine-nchis în casă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de tei

Aş vrea să-ţi spun Părinte ţie
Prin câte am trecut şi când
Ca să te rogi şi pentru mine
Să ştie Domnul Bun şi Sfânt.

Mereu am navigat pe ape
Mai limpezi sau cu mal din munţi
Şi-am dus cu mine mai departe
Doruri furate de pe punţi

Acum când vara îşi aşterne
Culoarea şi căldura ei
Eu mă topesc în amintirea
Parfumului din flori de tei.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul de lut

Dacă in şoapta unei seri
Auzi plesnind boboci in floare
Eu nu iti sunt ascunzătoare
Si nici pahar cu vin

Poţi să mă uiţi....
Nu cred c-am fost
Iubirea mare a vieţii tale
Decât o mică incercare
De-a te privi intr-o oglindă
Si-o rogi să mintă

Mă vei vedea
Din ce in ce mai rar
Sub cerul limpede senin
Eu nu îţi sunt destin
Si nici pahar cu vin.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi "amici"

În grădină printre frunze
Toate galbene, ursuze,
O reptilă stă la sfat
Cu-n arici cam bosumflat.

Vine iarna peste noi...
Într-un glas spun amandoi.
Hipoterm, şarpele zise:
-Frigul nu îmi e propice.
Aş vrea înapoi în Rai
Poţi idee să îmi dai?

Stă ariciul se gandeşte,
Ce naiv... ceru-i poveste.
În subsol la mine-acasă
Îmi va fi ospăţ la masă...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renunţare

Am obosit sa-ti caut pasii
Pe drumuri la raspantii de destin.
Am renuntat.
Te voi zari poate acolo
Unde nimeni
Nu este cu nimeni.
Si cata liniste.....

Fluturi adormiti
Prefacuti in ingeri
Trec pe rand
Din vizibil in invizibil.

Ochii mei, ochii tăi
Desenează amurguri
Şi cerul se destrama
În Calea Lactee
Fără nori, fara tristeti,
Fără durere.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de tine, mamă

mi-e dor de tine, mamă...
cuvintele-s puţine
mă doare amintirea
atât am luat cu mine

in dimineti cu soare
te văd lângă fereastră
cum tragi incet perdeaua
si-mi spui... te-astept la masă

imi vin adesea-n minte
atâtea lucruri dragi
aş vrea să-ţi simt sărutul
din nou pe-ai mei obraji

zâmbind... mereu spre mine
tu bratele-ai intins
mi-e dor de tine mamă
chiar de am părul nins

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valentine's day şi Dragobete

Valentine's day... sărbătoare
pentru cel îndrăgostit
nu te superi că ai frate
Dragobetele iubit

primul îl visează fiica
a făcut un pas spre vest
şi pe-al doilea bunica
totul e poveste-n rest

dar făcând un echilibru
nu rămânem închistaţi
hai să facem armistiţiu
nu ne vrem nici invadaţi

şi cu zâmbetul pe buze
noi serbăm de două ori
tot ce e frumos în lume
şi-adunăm în braţe flori!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza albastră

Intr-un alai de frunze verzi
Ai să zăreşti si nici nu crezi
O frunză mica albăstruie
Zburănd spre cer albit de nori
Si jos o mare de nuante
Toate albastre...
-Ce ai paţit frunză albastră?
Esti suparată? Esti bolnavă?
Intrebă frunzele surate
_nu am nimic dar m-a pictat
O fată tânără, săracă
O pictoriţă talentată
N-avea niciun bănuţ in geantă
Iar langă şevalet pe masă
Avea numai culoare albastră.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Templul poeziei

cu sfioşenie în suflet şi cu privirea un izvor
în templul poeziei intri curat şi cu piciorul gol
la uşă te dezbraci de toate pe care vântul le-a luat
dintr-o cutie a Pandorei şi răutăţi a semănat.

nu poţi a te-nălţa pe tine, nici altora de ajutor
având doar acul de albină.... sau e vaccinul tuturor?
posibil, dar rămân fidelă ideii de frumos altar.
m-aşteaptă florile-n grădină, iubirea îmi rămâne far!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!